Istoria Forumului Economic Mondial de la Davos a depășit linia de jumătate de secol de la inaugurarea sa în anul 1971. Cu celeritate devenit una din cele mai selecte și prestigioase întruniri internaționale ale elitelor de business și politice mondiale, Forumul adună împreună lideri de afaceri și antreprenori, gânditori și savanți proeminenți, șefi de ONG-uri din diverse sectoare, activiști civici, dar și politicieni de cel mai înalt rang. Forumul de la Davos este adesea criticat pentru elitismul său pronunțat, bănuit că face lobby intereselor celor 1% privilegiați din lume. Indiferent de acestea și multiple alte critici, Davosul rămâne una din cele mai râvnite întruniri internaționale pentru elitele oricărei țări.
Participarea la Forumul de la Davos se face prin invitații speciale în numele organizatorilor, iar lista oficială de invitați este adesea foarte exclusivistă și este alcătuită din aproximativ 2.000-3.000 de participanți și vorbitori, chiar dacă reuniunea în sine atrage alte mii de persoane la evenimentele sale marginale. Anul acesta, Forumul Economic Mondial de la Davos, a avut loc în perioada 16-20 ianuarie, printre invitați numărându-se și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. După toate probabilitățile, șefa statului moldovenesc a primit invitația de a participa la Davosul din anul curent în timpul întâlnirii din decembrie, de la Geneva, cu fondatorul și președintele executiv al Forumului Economic Mondial, profesorul Klaus Schwab. În cadrul acelei întruniri Președinta Maia Sandu și-a exprimat convingerea că Forumul Economic Mondial este o bună platformă de cooperare internațională cu scopul impulsionării reformelor în Republica Moldova. De altfel, Maia Sandu a fost etnicul român de cel mai înalt rang printre participanții la Davosul din acest an, România fiind reprezentată de Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.
În cadrul Forumului, Maia Sandu a avut multiple întâlniri și discuții despre situația din regiune cu diverși lideri politici de cel mai înalt rang, precum Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, cancelarul german, Olaf Scholz, prim-ministrul spaniol, Pedro Sánchez, premierul Irlandei, Leo Varadkar ș.a, mulți dintre aceștia fiind așteptați în Moldova în luna iunie, la cea de-a doua reuniune a Comunității Politice Europene.
Șefa statului a discutat și cu importanți lideri din mediul global de afaceri, printre aceștia numărându-se Markus Krebber, directorul executiv al concernului german RWE AG, lider european în domeniul energetic, inclusiv al energiei regenerabile, precum și Levent Cakiroglu, directorul executiv al holdingului Koç, cel mai mare grup industrial din Turcia. Președinta Maia Sandu le-a vorbit interlocutorilor despre oportunitățile oferite de piața Moldovei și i-a îndemnat să examineze posibilitatea extinderii afacerilor lor în Moldova din stânga Prutului.
Printre multiple întâlniri în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, șefa statului moldovenesc s-a întreținut cu fostul premier britanic Tony Blair, directorul Institutului pentru Schimbări Globale, discutând despre metodele de creștere a eficienței instituțiilor publice. La fel, chiar dacă este bănuită de oponenții săi politici de legături prea strânse cu controversatul miliardar Soros, nu s-a eschivat să anunțe public despre schimbul de opinii și cu Alex Soros, președintele Fundațiilor pentru o Societate Deschisă, punând în discuție proiectele realizate și planificate de către fundația sa în Moldova.
De asemenea Maia Sandu în numele Republicii Moldova a solicitat partenerilor occidentali sisteme de apărare antiaeriană pentru a consolida capacitățile militare ale armatei naționale în condițiile în care războiul din Ucraina vecină continuă, iar eforturile Rusiei de a destabiliza statul moldovenesc nu încetinesc. „Înțelegem că Ucraina este o prioritate și ar trebui să primească, dar sperăm să primim și noi”, a spus lidera Republicii Moldova, referindu-se la sistemele de apărare antiaeriene, într-un interviu pentru Reuters. Sandu a adăugat că țara sa va avea nevoie de cel puțin aceeași sumă – 600 de milioane de euro – de sprijin bugetar în 2023 ca și anul trecut, pentru a ajuta la protejarea cetățenilor săi de efectele inflației.
Prezența în premieră a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, la Forumul de la Davos încă și mai mult contribuie la fortificarea imaginii favorabile în plan internațional a șefului statului moldovean. Războiul din Ucraina a provocat o serie de crize acute, pe care Republica Moldova le gestionează la limită. Dar acest război a deschis și ferestre de oportunități nebănuite până la declanșarea lui. Solidaritatea fără echivoc a guvernării de la Chișinău cu Ucraina agresată de Rusia, a făcut ca Republica Moldova să devină țară-candidat la aderare în UE cu actele în regulă, calitate care încă un an în urmă părea nerealistă din punct de vedere calendaristic. Aportul Maiei Sandu, ca dirigent a politicii externe a Republicii Moldova la această performanță, este de netăgăduit.
Șeful statului moldovean nu a ratat ocazia oferită de Forumul de la Davos pentru a reitera solidaritatea cetățenilor moldoveni cu lupta eroică a poporului ucrainean împotriva agresorului rus. De asemenea, în cadrul panelului dedicat liderismului Europei într-o lume fragmentată, Maia Sandu a accentuat că solidaritatea de care a dat dovadă Uniunea Europeană în contextul crizelor agravate de războiul din Ucraina i-au permis Europei să reziste, să-și întărească reziliența și să demonstreze că valorile democrației și libertății pot fi apărate. În definitiv, debutul președintelui Republicii Moldova la Forumul de la Davos poate fi catalogat ca unul de succes, cu unica remarcă ce se referă la lipsa oricărei referințe privind problema continuității dezmembrării națiunii române în două state, ca moștenire maladivă netămăduită a Celui de al Doilea Război Mondial. În ultima instanță, agenda de securitate regională a zonei în care se găsește Republica Moldova, nu poate fi plină fără examinarea soluției restabilirii unității naționale a spațiului românesc. Cu siguranță, abordarea acestei probleme de către Maia Sandu la Forumul de la Davos ar fi avut un ecou informațional deosebit, împingând problema românească în centrul atenției opiniei publice internaționale.
