Invadarea Ucrainei de către Rusia în urmă cu aproape un an a decimat recolta Ucrainei și a obstrucționat exporturile de cereale, care reprezentau o zecime din totalul mondial. Acum, Ucraina agrară s-a întors, produsele sale au început să inunde piețele țărilor membre din estul Uniunii Europene.
Este un coșmar pentru fermierii din vecinătatea Ucrainei, și în special pentru România, iar guvernele țărilor din uniunea europeană cer un „răspuns urgent” pentru a atenua impactul, după ce importurile de cereale au crescut de câteva zeci de ori față de anul trecut. Dacă în anii precedenți vorbeam de câteva mii de tone, azi, cifrele sunt uluitoare, de ordinul milioanelor de tone de cereale care pătrund pe piața europeană. Excesul de cereale ar putea fi o concurență grea pentru fermierii din UE dacă Ucraina devine într-o zi membră a UE.
Chiar dacă se află în plin război, Ucraina continuă să se claseze printre cei mai importanți exportatori de porumb, grâu, floarea soarelui și alte cereale, precum și în sectorul agricol. Exporturile continuă prin porturile ucrainene de la Marea Neagră în cadrul unui acord intermediat de ONU care permite trecerea în siguranță. Dar, atrași de taxele foarte mici sau chiar “0” de import, mai multe cereale se îndreaptă și spre vest prin așa zisele „căi de solidaritate” terestre ale UE.
Spre exemplu dacă Ucraina ar deveni mâine membră a UE, ar primi de departe cea mai mare sumă de bani din Politica Agricolă Comună de 386 de miliarde de euro, care recompensează țările în funcție de suprafața lor agricolă. Terenurile sale agricole acoperă o suprafață mai mare decât toată Italia. Iar ferma medie se întinde pe 1.000 de hectare, comparativ cu doar 16 hectare în UE.
Premierul Denys Shmyhal “visează” ca Ucraina să adere la UE în următorii doi ani. Cu toate acestea, summitului UE-Ucraina de la sfârșitul acestei săptămâni, care a constat într-o vizită la Kiev a comisarilor UE a avut drept scop să reducă aceste așteptări mari.
Pekka Pesonen, șeful lobby-ului agricol al UE Copa & Cogeca declara: “având vedere că aderarea este un vis îndepărtat deocamdată, eforturile UE sunt „pe drept concentrate pe sprijinirea eforturilor de război ale Ucrainei”, iar „Când ne uităm la imaginea de ansamblu, agricultura nici măcar nu este ceva despre care ar trebui să discutăm.” Vom vedea!
În urma invaziei Rusiei, Bruxelles-ul a suspendat toate taxele și cotele la importurile de mărfuri provenite din Ucraina, inclusiv produse agricole. Această măsura a aruncat Kievului un colac de salvare economic, dar a lovit puternic economia rurală din statele din prima linie a UE. Fermierii români în special, dar și cei polonezi s-au plâns că absența tarifelor la produsele agricole atrage pe piața locală volume fără precedent de cereale ucrainene care, în loc să fie mutate din țară, concurează direct cu producția internă.
Între timp, reprezentanții fermierilor din Bulgaria spun că nu pot câștiga bani din cultura de floarea soarelui, principalul export al țări din cauza unei creșteri de 20 de ori a importurilor din Ucraina . Acest lucru a forțat prețurile să scadă cu aproape jumătate. Mai mult de trei sferturi din recolta locală a fost înlocuită.
La reuniunea ministerială a UE pentru agricultură de săptămâna aceasta, de la Bruxelles, Polonia, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, România și Slovacia au cerut să limiteze importurile crescânde de cereale ucrainene și să despăgubească fermierii afectați.
Țările nu au cerut reintroducerea tarifelor – un lucru susținut până recent de comisarul UE pentru agricultură, Janusz Wojciechowski –, dar au cerut și măsuri concrete și imediate pentru a preveni agravarea situației.
„Dacă nu este limitată, această creștere poate cauza serioase dificultăți producătorilor din UE din sectorul agricol. O astfel de situație necesită un răspuns urgent, deoarece producătorii din UE au fost deja afectați”, a argumentat grupul acestor țări într-un document comun de poziție înaintea întâlnirii. În timpul discuției, alte câteva țări au susținut apelul. Wojciechowski, care este polonez, le-a spus miniștrilor că va activa rezerva pentru criza agricolă a UE. Pentru a intra în vigoare, acest lucru ar necesita însă aprobarea unanimă celor 27 de țări membre.
Odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, sectorul agricol al Ucrainei a suferit privatizare, dar și restructurarea fermelor colective de la începutul anilor 1990 și 2000. În anii următori, agricultura ucraineană a atras atenția unora dintre cei mai mari oligarhi ai țării, care și-au dat seama că agricultura oferă oportunități de profit mai mari decât celelalte ramuri industriale. Astăzi, sectorul este dominat de exploatații la scară largă. Imaginați-vă că 20 de companii controlează 14% din terenul agricol al Ucrainei, unele ferme de cultură mare care se întind chiar pe 300.000 de hectare sau poate mai mult.
Toți factorii de decizie, din UE, trebuie să fie conștienți, și chiar să se “teamă” de amploarea producției alimentare pe care o are Ucraina în rândul fermierilor din vest și să recunoască tensiunile de lungă durată legate de concurența agricolă dintre UE și Ucraina, tensiune care se va accentua odată cu aderarea Kievului la UE. Totuși, perspectiva aderării Ucrainei ar putea oferi un imbold pentru reformarea sectorului agricol al UE. Pe de altă parte aderarea Ucrainei ar oferi UE o poziție de mare jucător în strategia geopolitică. Cu Ucraina membră a UE ponderea din exporturile globale de grâu ar fi atunci în jur de 30%, depășind astfel, pe actualul lider- Rusia.
În consecință trebuie gândită o strategie care, pe de o parte să nu falimenteze sectorul agricol european existent, iar pe de altă parte să permită UE să joace un rol mult mai important la nivel global în sectorul agricol.
