Despre demiterea guvernului Gavriliță la Chișinău s-a vorbit de luni bune. Dar căderea guvernului a fost totuși abruptă, deoarece abia întoarsă de la cea de a 7-a reuniune a Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova, care a avut loc la Bruxelles, prim-ministra și-a anunțat subit demisia. Prin demisia sa de vineri, Gavriliţa, o economistă în vârstă de 41 de ani care a fost numită prim-ministră în august 2021, în conformitate cu legislația Republicii Moldova automat a provocat căderea guvernului. Mandatul de premier al lui Gavriliţa a fost marcat de un lung șir de probleme, printre acestea se numără o criză energetică acută după ce Moscova a redus dramatic livrările către Moldova și o inflație galopantă în urma invaziei ruse în Ucraina vecină.
În culoarele politice de la Chișinău nu este mare secret, că demiterea guvernului Gavriliță s-a încercat încă în decembrie anul trecut, la inițiativa președintei Maia Sandu. Atunci ceva nu a mers conform planului, unii observatori de la Chișinău relatând o primă mare disensiune intervenită în relația președintei Maia Sandu cu majoritatea parlamentară a partidului de guvernământ PAS. S-a sugerat chiar că Maia Sandu pierde controlul asupra majorității parlamentare. Se specula că la mijloc au fost interesele personale ale influentului membru al cabinetului Gavriliță, vice-prim-ministrului Andrei Spânu, un personaj politic cu o reputație tot mai pătată, acuzat în opinia publică, este adevărat fără dovezi concludente, de corupție. Atunci s-a invocat neacceptarea de către majoritatea parlamentară a candidaturii lui Recean ca viitor prim-ministru, pe motivul lipsei de merite pentru victoria PAS la alegeri.
În cuvântul său de adio, premierul demisionat Gavriliță a prezentat rezultatele celor 18 luni ale guvernului său în culori roz. În realitate situația este mult mai colorată. Alături de realizări incontestabile – menținerea pe linia de plutire a sferei economice și sociale a statului moldovenesc în evantaiul multiplilor crize, guvernul Gavriliță lasă după sine o stare pronunțată de nemulțumire în societate față de guvernarea PAS, o percepție publică de înrăutățire a condițiilor economice și a nivelului de viață. O nereușită clară a guvernului ține de reforma pe zona Justiției, tema care a adus PAS la guvernare. Echipa guvernului Gavriliță, cu rari excepții, a avut o comunicare publică deficientă, lăsând impresia unui haos în actul de guvernare. Nu a salvat situația nici oferirea Republicii Moldova statutului de candidat la aderare în UE, sondajele sociologice prevestind pierderea de către PAS a guvernării la viitoarele alegeri parlamentare.
Necesitatea de a opri și inversa trendurile negative au determinat decizia Maiei Sandu de a schimba guvernul. După eșecul din decembrie anul trecut, de data aceasta președintele Republicii Moldova a pregătit minuțios operațiunea de remaniere a echipei guvernamentale. Totul s-a produs într-o singură zi, pe parcursul cărei președinta Maia Sandu a prezidat întrunirea guvernului cu majoritatea parlamentară în sediul președinției, în consecință premierul Gavriliță și-a prezentat oficial demisia, au avut loc în tempou rapid consultările președintelui cu fracțiunile parlamentare și în final, a fost desemnat prin decret prezidențial candidatul pentru postul de prim-ministru.
După cum a relatat agenția Associated Press, președinta Republicii Moldova l-a nominalizat pe consilierul său de securitate, Dorin Recean, un economist și om de afaceri în vârstă de 48 de ani, care a fost și ministru de interne între 2012-2015, în funcția de prim-ministru desemnat al țării. Îndată după nominalizare, Recean a declarat că va „proceda imediat” la constituirea unui nou guvern și că principalul său obiectiv va fi să introducă „ordine și disciplină” în instituțiile din Moldova, să dea un nou suflu economiei și să asigure pacea și stabilitatea. „Avem nevoie de unitate pentru a depăși această perioadă dificilă”, a insistat Maia Sandu în cadrul procedurii de nominalizare a candidatului pentru postul de prim-ministru, promițând constituirea „rapidă” a unui nou cabinet.
Viitorul guvern Recean are de îndeplinit o misiune extrem de complicată pentru situația actuală din Republica Moldova. Să producă un salt al eficienții actului de guvernare prin promovarea proiectelor economice de dezvoltare, combaterea sărăciei, propulsarea reformei justiției, adaptarea legislației la aquis-ul comunitar și reformarea instituțiilor. Noul prim-ministru va fi nevoit să performeze comunicarea publică a guvernului, înlăturând handicapul de imagine a predecesorului său ca șef de guvern. Politica guvernului Recean are menirea de a livra partidului PAS argumente grele pentru succesul la alegeri locale și parlamentare care vin, iar pentru Maia Sandu să devină principalul sprijin la alegerile prezidențiale din anul viitor. Iar primul examen major pe care urmează să-l susțină politicianul Dorin Recean, va fi votul de investire în Parlament al guvernului său, care trebuie să demonstreze că candidatura sa la postul de prim-ministru nu a scindat partidul de guvernământ PAS.
