Pe 10 martie, parlamentul georgian, ca răspuns la protestele stradale de amploare, a fost nevoit să respingă proiectul de lege privind „agenții străini” în a doua lectură. Deputații au adoptat legea „Cu privire la transparența influenței străine” în primă lectură pe 7 martie. Imediat, peste 10 mii de georgieni au ieșit în stradă, protestând împotriva adoptării acestei legi, pe care au considerat-o un proiect de inspirație rusească. Protestele nu s-au potolit timp de trei zile. Forțele de securitate au dispersat oameni cu tunuri de apă, gaze lacrimogene și grenade asomatoare, peste 130 de persoane au fost reținute. După proteste de masă, în dimineața zilei de 9 martie, partidul de guvernământ „Visul Georgian” a anunțat că retrage legea din parlament, iar protestatarii reținuți de poliție au fost eliberați.
Indignarea protestatarilor a stârnit asemănarea prevederilor legii georgiene cu versiunea legii ruse privind „agenții străini”, adoptată la Moscova în 2012. Aplicarea acestei legi în Rusia, copleșită pe parcurs cu tot felul de amendamente, a dus la restrângerea drastică a presei independente în societatea rusă, precum și la eliminarea multor ONG-uri, declarate „agent străin”, ca să nu poată desfășura activități în Rusia. Marcați de această perspectivă, georgienii au ieșit la protest împotriva unei asemenea legi, care a fost numită rusă, iar protestele au avut loc sub sloganul principal „Nu legii ruse”.
Partidul de guvernământ din Georgia a început campania de promovare a acestei legi la o perioadă scurtă, după ce anul trecut țării i s-a refuzat statutul de membru candidat de aderare la UE, alături de Ucraina și Republica Moldova. Ca reacție la această decizie a UE, în țară a apărut o nouă mișcare politică, Puterea Poporului, creată de deputați care s-au desprins formal de partidul de guvernământ Visul Georgian. Formal, pentru că în realitate sunt deputați foarte loiali partidului de guvernământ, asociați ai miliardarului Bidzina Ivanishvili, influentului în plan politic oligarh georgian. Noua mișcare a devenit rapid o tribună de la care a început să se vorbească, fără mare reținere, despre faptul că Occidentul vrea să atragă Georgia în război, au început să se facă declarații anti-occidentale, inclusiv adresând critici dure ambasadorului SUA la Tbilisi, dar și organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) care criticau autoritățile. Au fost formulate acuze către SUA că finanțează ONG-uri din Georgia, care erau implicate în cauze subversive anti-georgiene și anti-Biserici.
Inițiativă cu legea „agenților străini” a devenit un semnal clar pentru o parte considerabilă a societății georgiene privind modul în care guvernul de la Tbilisi se raportează la Rusia lui Putin, angajată într-un război agresiv în Ucraina. Reacția societății civile din Georgia a luat proporțiile unei campanii de protest masiv, antrenând în marja sa multe vedete ale lumii culturale, sportivi, muzicienii, profesori, foarte mulți tineri ce s-au opus în mod deschis acestei legi. Printre aceștia se numără cei care vorbesc deschis despre corupție și nepotism în guvernul georgian, despre reformele eșuate, despre promisiunile false ale „Visului Georgian”, despre sistemul de clanuri în domeniul judiciar și despre guvernarea informală a lui Bidzina Ivanishvili.
Protestul de la Tbilisi a fost susținut de Occident. Parlamentarii europeni, politicienii, reprezentanții SUA, Marea Britanie, Polonia, statele baltice au cerut categoric autorităților georgiene să nu folosească forța și să renunțe la legea scandaloasă, care „va bloca calea Georgiei către UE”. În plus, adoptarea acestei legi risca să creeze un obstacol în calea aderării Georgiei la Uniunea Europeană, deoarece reprezentanții UE au afirmat direct că legea contravine standardelor europene și valorilor democratice. Georgia cu mare probabilitate nu ar fi primit niciodată statutul de candidat la UE cu această lege în vigoare.
Președintele Georgiei, Salome Zurabishvili, care se afla în timpul protestelor în Statele Unite, și-a exprimat solidaritatea față de protestatari. Ea a lansat un mesaj video în care a promis încă o data că va depune veto asupra deciziei parlamentare. Din punct de vedere juridic, vetoul președintelui putea fi ușor depășit prin votul repetat în parlament, unde Visul Georgian dispune de numărul necesar de mandate. Dar sprijinul moral al lui Zurabishvili a fost de importanță majoră pentru protestatari.
Nici Moscova nu a lăsat fără reacție protestul din Georgia. Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a acuzat Departamentul de Stat al SUA de duble standarde în raport cu protestele stradale de la Tbilisi, comparându-le cu cele ce se desfășoară la Chișinău. „În Georgia, opoziția este obligată să facă ce vrea, iar în Moldova, protestele împotriva actualei guvernări sunt condamnate. Pentru că opoziția din Georgia reflectă interesele occidentale, iar opoziția din Moldova reflectă alte interese, iar interesele occidentale reflectă guvernul și președintele. În fața ochilor noștri, se derulează două situații similare cu proteste, dar atitudinea față de acestea este fundamental diferită”, a declarat Lavrov.
Georgia este o republică parlamentară, în care politicile fundamentale se adoptă de către Guvern. Următoarele alegeri parlamentare vor avea loc în 2024, și cine va câștiga aceste alegeri va conduce țara în următorii patru ani. Georgian Dream va încerca să rămână la putere pentru a patra oară, chiar dacă niciun alt partid georgian în trecut nu a deținut guvernarea preț de 11 ani. Iar alegerile din toamna lui 2024 promit să fie de o importanță deosebită unde totul se va decide. Protestul victorios de la Tbilisi a arătat că societatea civilă georgiană este în creștere, iar guvernul actual a suferit o lovitură de imagine grea. În această situație opoziția georgiană are toate șansele să schimbe guvernul prin alegeri, inclusiv să înlăture influența factorului oligarhic asupra deciziilor guvernamentale.
