Jurnaliștii de investigație de la Chișinău, în colaborare cu colegii din alte 10 țări europene și din Statele Unite, au aflat despre strategia rusă de instituire a controlului asupra Republicii Moldova, care se pare că a fost dezvoltată la Kremlin în urmă cu aproximativ doi ani. În presa de la Chișinău au fost publicate materiale ample pe această temă, preluate de la centrul „Dossier” și RISE (Moldova). „Strategia Kremlinului” a fost preluată și de un larg consorțiu de jurnaliști – ediția estonă Delfi, ediția ucraineană Kyiv Independent, Centrul de investigații din Belarus, Yahoo News (SUA), trei mass-media germane – Süddeutsche Zeitung, Westdeutscher Rundfunk și Norddeutscher Rundfunk, Swedish Expressen, Polish Frontstory și portalul de știri Central European VSquare.
Documentul devenit cunoscut de comunitatea jurnalistică internațională se numește „Obiectivele strategice ale Federației Ruse în Republica Moldova” și a fost întocmit încă din 2021. Ancheta jurnalistică notează că o încercare de a implementa o serie de puncte din aceasta strategie în ultimii ani a putut fi văzută în narațiunea publică a unor forțe politice moldovenești orientate spre Rusia.
Se crede că documentul a fost pregătit în Biroul Președintelui Federației Ruse pentru cooperare transfrontalieră – același în care a fost urzit planul de absorbție a Belarusului – în cooperare cu serviciile speciale și Statul Major. Sursa care a transmis planul jurnaliștilor este pe deplin încrezătoare că documentul este autentic, iar această încredere este susținută și de informațiile parvenite din Statele Unite despre implicarea Rusiei în acțiunile de a răsturna guvernul din Moldova.
Strategia definește anul 2030 drept „termenul limită” pentru preluarea Moldovei sub control politic rus și distanțarea acesteia de partenerii occidentali. Strategia are trei compartimente principale – militar-politic, economic și umanitar. Obiectivele sunt: 1) contracararea influenței NATO și UE asupra Moldovei; 2) atragerea Moldovei în CSTO și în alte proiecte internaționale sub auspiciile Federației Ruse; 3) „rezolvarea conflictului transnistrean” prin medierea Rusiei pe baza statutului special al Transnistriei; 4) întărirea sentimentelor pro-ruse în societatea moldovenească prin influență informațională și programe educaționale în opoziție la „românizare”.
Din document rezultă că Rusia nu avea planuri de intervenție militară la acea vreme – principalele obiective erau să facă presiuni asupra Moldovei prin problema transnistreană. Planurile Kremlinului includ sprijinirea forțelor politice pro-ruse din Moldova și exploatarea dependenței țării de importurile rusești, în special de gaze, pentru a atinge obiectivele politice. Pentru aceasta din urmă s-a planificat menținerea volumelor existente de aprovizionare cu gaze. Kremlinul spera să susțină exporturi semnificative de mărfuri rusești în Moldova și să facă lobby pentru interesele întreprinderilor din Transnistria și autonomia Găgăuziei, unde sentimentele pro-ruse sunt foarte puternice.
Pentru a-și extinde influența informațională, Federația Rusă a dorit să prevină restricțiile asupra resurselor sale (ceea ce în cele din urmă a eșuat, deoarece autoritățile moldovenești au închis șase canale TV în 2022), precum și să creeze o rețea de organizații publice loiale ei înșiși, precum Uniunea de afaceri moldo-ruse, fondată de fostul președinte Igor Dodon.
Era planificată „discreditarea NATO” în rândul locuitorilor Moldovei până în 2025. Același obiectiv pe termen mediu a fost definit ca „opunerea politicii expansioniste a României în Moldova”.
Până în 2030, Kremlinul se aștepta să crească numărul de instituții de presă ruse, să păstreze statutul de limbă de comunicare internațională pentru limba rusă și să „reducă prezența monedelor din țări terțe” în reglementările cu Rusia.
Cu ajutorul documentului, jurnaliștii au mai identificat două persoane care probabil ar fi „curatori” ruși pentru Moldova – pe lângă persoanele despre care a publicat o anchetă separată RISE (Moldova), în toamna lui 2022. Sursa care a predat documentul susține că Andrei Vavilov de la menționatul Departament pentru Cooperare la Frontieră al Kremlinului a întocmit strategia. Vavilov ar fi absolvent al academiei FSB și a lucrat în serviciile speciale aproximativ 10 ani înainte de a se muta la Kremlin.
Un alt probabil coautor al documentului este Viktor Lysenko, șef adjunct al Departamentului pentru Relații Interregionale și Culturale cu Țările Străine, unde a mai lucrat și Vavilov. Supraveghetorul imediat este probabil șeful adjunct al Administrației Prezidențiale a Rusiei, Dmitri Kozak, cu care lucrează îndeaproape de aproximativ 10 ani. Surse spun că Lysenko „supraveghează nemijlocit dosarul moldovenesc”. Facturarea apelurilor mobile primite de Centrul de Dosare și RISE sugerează că Lysenko comunică regulat cu generalul FSB Dmitri Miliutin, care este „curatorul” Republicii Moldova de la serviciile speciale. În perioada noiembrie 2021-mai 2022, aceștia au contactat telefonic prin comunicare deschisă de cel puțin zece ori.
