La Tbilisi, parlamentul georgian nu a mai putut ține o singură sesiune de câteva zile – din 18 aprilie. Ironia sorții constă în faptul că ședințele parlamentului sunt întrerupte nu de opoziție, ci de partidul de guvernământ Visul Georgian. Având majoritatea, acest partid este nevoit să obstrucționeze sesiunile parlamentare pentru a împiedica opoziția să creeze o comisie de anchetă asupra judecătorilor care au fost recent puși sub sancțiunile SUA.
Pe 5 aprilie, Washingtonul a impus sancțiuni împotriva a patru judecători georgieni. Restricțiile din partea SUA însemnând că judecătorilor nominalizați și membrilor familiilor lor li se interzice intrarea în Statele Unite, dar fără a le îngheța bunurile din posesie. Judecătorii menționați pe lista de sancțiuni sunt, potrivit organizațiilor non-guvernamentale georgiene și a opoziției, lideri ai așa-numitului „clan judiciar”, care a monopolizat efectiv controlul asupra ramurii judiciare în Georgia.
Poziția SUA privitor la sancțiuni s-a redus la necesitatea de a îndepărta influența grupurilor de interese în justiția georgiană, fără de care nu se poate înfăptui o reformă judiciară de succes, oricât de promițătoare ar părea ea pe hârtie. Prin introducerea sancțiunilor SUA a transmis un semnal clar pentru Tbilisi. „Georgia are nevoie de un sistem judiciar cu adevărat nepasional și independent”, a comentat ambasadorul SUA în Georgia, Kelly Degnan, pasul întreprins de autoritățile americane.
Reacția oficialităților și a opoziției georgiene față de sancțiuni s-a dovedit a fi complet diferită. Un grup numeros de deputați din partidele de opoziție au făcut apel la președintele, Salome Zurabishvili, cu o cerere de convocare a ședinței extraordinare a parlamentului pentru a crea o comisie specială de anchetă care să investigheze posibile fapte de corupție în justiție. Pe când, prim-ministrul Georgiei, Irakli Garibashvili, după o pauză de câteva zile, s-a întâlnit cu reprezentanții justiției, unde, de fapt, i-a susținut pe judecătorii sancționați.
Chiar dacă opoziției nu i-a reușit convocarea unei sesiuni extraordinare a parlamentului, totuși ea a anunțat intenția de a crea o comisie de investigație deja la prima sesiune programată – voturile opoziției fiind suficiente pentru asta. Însă, pe 18 aprilie, ședința programată a parlamentului nu a început din lipsă de cvorum. Partidul de guvernământ a folosit un instrument utilizat de obicei de opoziția parlamentară – blocarea ședinței. De asemenea, sesiunea parlamentară nu a început nici în zilele următoare. Conducerea partidului de guvernământ nu ascunde, că a recurs la această tactică pentru a face imposibilă crearea unei comisii de anchetă.
Este greu de spus cât poate dura o astfel de blocadă, pentru că țara are nevoie de un parlament funcțional. Ambasadorii mai multor țări occidentale, inclusiv SUA, au cerut deja autorităților să pună capăt blocajului. Însă, o concesie din partea autorităților va arăta ca o înfrângere și, prin urmare, este posibil ca continuarea blocajului parlamentar să devină cea mai bună soluție pentru guvernare, ceea ce ar însemna deschiderea perspectivei alegerilor parlamentare anticipate.
Un astfel de scenariu pare a fi benefic pentru partidul de guvernământ Visul Georgian, care se bucură în sondaje de o susținere electorală consistentă. Dar și pentru opoziție criza parlamentară înseamnă folosirea oportunității de a ataca actualul guvern într-un moment în care el cochetează cu Federația Rusă, complicându-și relațiile cu Occidentul. Drept urmare, opoziția recurge la acuzații de uzurpare definitivă a puterii în stat de către partidul de guvernământ.
Agravarea crizei politice din Georgia are loc pe fundalul unor semnale care indică faptul, că Occidentul vrea să evite un scenariu în care guvernul georgian cade complet sub influența Kremlinului. Prin urmare, UE și SUA sunt pregătite să facă concesii semnificative pentru a evita un asemenea deznodământ. Așa, la sfârșitul lunii martie, un număr de oaspeți de top din UE au vizitat Tbilisi, inclusiv ministrul german de externe, Annalena Baerbock. Exprimându-și admirația pentru protestele din martie în fața parlamentului georgian, când societatea a ieșit să protesteze împotriva legii agenților străini, care ar putea bloca calea Georgiei către UE, Baerbock a spus că „ușa către statutul de candidat la aderare la UE este larg deschisă.” Totodată, în mass-media au început să apară date din surse europene că Comisia Europeană este gata să facă concesii și să acorde statutul de candidat pentru Tbilisi deja în acest an, fără îndeplinirea tuturor celor douăsprezece cerințe invocate.
Într-o astfel de situație, sancțiunile împotriva judecătorilor arată ca un test pentru a stabili dacă autoritățile georgiene sunt pregătite să coopereze cu Occidentul. Și se pare că Visul Georgian riscă să pice acest test. Săptămânile apropiate vor arăta în ce direcție se va dezvolta situația din Georgia.
