Agenția rusească de presă „Interfax” a pus pe post declarația reprezentantului președintelui Rusiei, Dmitri Peskov, care a spus că Kremlinul „ia act” de cuvintele premierului armean, Nikol Pashinyan, că Armenia nu este un aliat al Federației Ruse în războiul împotriva Ucrainei. Comentând cuvintele lui Pashinyan la un briefing de presă, Peskov a precizat: „Știm că există anumite nuanțe în abordările Armeniei față de conflictul din jurul Ucrainei, le luăm în considerare, le cunoaștem” și a adăugat că „desigur, continuăm să dezvoltăm relațiile noastre conceptuale aliate cu Armenia”.
De reamintit că prim-ministrul armean, Nikol Pashinyan, a declarat într-un interviu, la începutul lunii mai, că Armenia nu este un aliat al Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei. Potrivit acestuia, în timp ce Erevanul este considerat de Occident un aliat al Moscovei, însăși Moscova se conduce de o altă opinie ce „dovedește că nu suntem aliați ai nimănui în această situație, ceea ce înseamnă că suntem vulnerabili”.
În ultimele luni, relațiile dintre Rusia și Armenia s-au deteriorat din cauza poziției Moscovei în conflictul din Nagorno-Karabah. Erevanul a acuzat Organizația Tratatului de Securitate Colectivă condusă de Rusia, de inactivitate de facto în cazul agresiunii Azerbaidjanului asupra Armeniei și a admis public o posibilă retragere din această organizație cu caracter politico-militar. În plus, premierul Pashinyan a recunoscut recent că țara sa nu își poate permite să cadă sub sancțiuni din cauza cooperării cu Federația Rusă, pe fondul intențiilor UE de a introduce restricții împotriva țărilor terțe care ajută Rusia în comerț pe fonul războiului din Ucraina.
Recent, ziarul Euro Pravda a publicat un interviu cu președintele Partidului European din Armenia, Tigran Khzmalyan, care a dezvăluit că în vara anului 2022, Armeniei i s-a propus în mod informal să aplice pentru statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană care trebuia să aibă loc simultan cu Georgia. A existat chiar și un nume neoficial amuzant pentru un astfel de proiect – „Giorgio Armani” (așa este numele acestor țări în engleză – Georgia și Armenia). Acesta este numele neoficial al planului conform căruia UE va lua în considerare o pereche de cereri de aderare din două țări: Georgia și Armenia.
Eșecurile Rusiei în războiul împotriva Ucrainei fac un astfel de scenariu real. Cu atât mai mult cu cât Armenia a devenit deja dezamăgită de Federația Rusă și de ajutorul ei aliat și caută deja un moment convenabil pentru a-și anunța planurile de a obține aderarea la UE și NATO.
Același Tigran Khzmalyan a mai dezvăluit că, în 2018, John Bolton, consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA la acea vreme, în timpul vizitei în Armenia a propus Erevanului o alianță strategică. Însă Pashinyan nu s-a hotărât asupra acestui proiect din frică să nu piardă susținerea Moscovei. Dar în cele din urmă, Pashinyan a pierdut și mai mult, rateul turnurii spre Occident devenind o greșeală strategică.
Astăzi Armenia trăiește umilința dependenții de Moscova care nu și-a îndeplinit obligațiunile de aliat în cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, abandonând de facto Erevanul în confruntarea lui militară cu Azerbaidjanul. În Armenia tot mai mult se profilează părerea că Moscova va torpila orice acord care duce la pace în Caucaz. Pentru Moscova este foarte important să creeze un al doilea front – oriunde și cu orice preț. Karabakhul se potrivește de minune pentru aceasta, al doilea front având menirea de a atrage energia politică a Occidentului departe de frontul principal, de Ucraina.
În aceste condiții, Erevanul este nevoit să recurgă la o schimbare radicală a orientării geopolitice, încercând să limiteze dependența sufocantă de Moscova. Urmând această cale Armenia a declarat că nu are pretenții teritoriale față de Azerbaidjan, recunoscând valabilitatea acordului de frontiere din 1991, care prevede suveranitatea Bacu asupra teritoriului Karabakhului. Tot odată, negocierile privind granița dintre Armenia și Azerbaidjan vor fi încheiate doar atunci, când vor fi garantate drepturile etnicilor armeni care locuiesc în Karabakh. Un asemenea proiect de pace între Armenia și Azerbaidjan a fost lansat de către UE și este pasibil de a obține garanțiile necesare din partea comunității europene.
Desigur, deocamdată această perspectivă de pace în Caucaz rămâne încă în stadiul de implementare. Dar, de fapt, în ultimele luni, cel puțin de la sfârșitul lui 2022, mai mulți experți atrag atenția asupra faptului, că majoritatea acțiunilor Erevanului în chestiunea Karabakhului sunt destul de clar corelate și coordonate cu proiectul occidental de pacificare a zonei. În primul rând, pe această dimensiune se manifestă activ Franța, care are un anumit patronaj simbolic asupra Armeniei. În același timp, aceasta este, în general, poziția atât a UE în ansamblu, cât și a Statelor Unite, ceea ce reprezintă un argument puternic în obținerea unui tratat de pace durabil între Armenia și Azerbaidjan.
Dacă această logică a evoluției situației în Caucazul tradițional influențat de Rusia se va menține, atunci Armenia și Georgia, precum și Ucraina și Moldova, vor fi mai întâi candidați, apoi membri atât ai Uniunii Europene, cât și, foarte probabil, ai NATO. Rămâne de văzut cum Rusia se va opune acestui deznodământ dezastruos pentru interesele sale geopolitice.
