Deja de câteva zile, locația șefului Forțelor Aerospațiale ale Rusiei, generalului Serghei Surovikin, care a primit porecla „General Armaghedon” pentru aplicarea tacticei bombardamentelor covor în Siria, rămâne necunoscută. Surse anonime din Ministerul Apărării rus au declarat miercuri pentru The Moscow Times că Surovikin a fost de fapt „arestat”. Generalul rus a dispărut la scurt timp după ce pe 24 iunie, cu o mitralieră în mână, a înregistrat un mesaj video către rebelii de la Wagner, care la acel moment înaintau spre Moscova.
Despre generalul Serghei Surovikin se cunoaște, că pe post de comandant de facto al forțelor ruse din Ucraina, menținea relații apropiate cu șeful rebelilor Wagner, Evghenii Prigojin. Dacă zvonurile despre reținerea, sau cel puțin, izolarea generalului Serghei Surovikin se vor confirma, atunci se poate spune cu certitudine că rebeliunea militară condusă de Evghenii Prigojin a fost doar o parte de suprafață a unui imens munte de gheață, a unei vaste conspirații militare împotriva lui Vladimir Putin și a cercului său interior. Această percepție se consolidează și mai mult după apariția informației despre demisia din post al generalului colonel Andrey Yudin, comandantul șef adjunct al Forțelor Aerospațiale ruse din subordinea lui Surovikin.
Printre experți circulă supoziția, că un grup influent de generali ruși, îngrijorați de nereușitele de pe frontul ucrainean, socoteau că era convenabil să nu implice trupe regulate în „marșul justiției” Wagner, munca murdară de preluare a puterii și de eliminare a lui Putin urmând să fie efectuată în condițiile neutralității armatei și trebuia să fie făcută de mercenari, și abia atunci generalii ar fi acționat.
Această conjectură devine tot mai aproape de realitate în condițiile când Kremlinul refuză să comenteze situația în cazul generalului de armată Serghei Surovikin, comandantul adjunct al grupului comun de trupe din Ucraina, dispărut din spațiul public după rebeliunea PMC Wagner. „Aceasta este prerogativa Ministerului Apărării”, a declarat secretarul de presă prezidențial Dmitri Peskov într-un briefing de joi, 29 iunie, răspunzând la o întrebare despre ce se întâmplă cu Surovikin și unde se află. De asemenea, el a refuzat să confirme că președintele Vladimir Putin continuă să aibă încredere în Surovikin.
Suspiciunile privind complicitatea anumitor generali ruși cu rebeliunea Wagner se confirmă și prin informațiile parvenite din partea unor oficiali americani, precum reprezentantul oficial al Departamentului de Apărare al SUA, John Kirby, sau de secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, care au dezvăluit că serviciile de informații americane erau la curent cu rebeliunea iminentă în Rusia, dar și-au încredințat datele doar câtorva congresmeni și funcționari, admiși la cel mai înalt nivel la secretele de stat. Surovikin știa dinainte de planurile lui Prigojin de a lansa o rebeliune armată împotriva conducerii militare a Rusiei, a raportat anterior și The New York Times, citând oficiali americani familiarizați cu serviciile de informații.
Pentru unii disidenți ruși anti Putin, cazul Wagner a amintit de conspirația anti-Hitler, din 20 iulie 1944, în Germania. Atunci complotul a fost aranjat nu de anti-naziști convinși, ci de generali și ofițeri Wehrmacht care l-au slujit cu credință pe Adolf Hitler în timp ce planurile sale demente erau îndeplinite cu succes. Acești generali și ofițeri germani au contribuit cu toată puterea lor la aventura nazistă până s-au convins că aceasta a eșuat. Dar când au înțeles cât de aproape era țara de înfrângerea completă, atunci au decis să salveze Germania de la o catastrofă națională cu prețul eliminării lui Hitler. Au eșuat și au plătit cu propriile vieți nereușita complotului.
În cazul conspiratorilor de la Moscova anului 2023, consecințele deocamdată nu sunt deloc atât de tragice pentru complotiști. Rebelului Prigojin și armatei sale li sa permis să se retragă în Belarus după toate strigătele aspre ale lui Putin despre trădare și un cuțit în spate. Deocamdată explicația dominantă se rezumă la constatarea slăbiciunii regimului Putin, care încearcă să opereze jumătăți de măsuri în condițiile perspectivei reale de demoralizare a armatei în plin război cu Ucraina. De aici concluzia, că Putin în iunie 2023, are mai puține forțe de aplicare a epurărilor în conducerea militară a Rusiei, decât le avea Hitler în iulie 1944 în Germania.
Cazul Surovikin arată că Putin este nevoit să manevreze în speranța de a tempera valul crescând de nemulțumire în elita militară a Rusiei. El este nevoit să recurgă la măsuri restrânse de epurări în conducerea armatei, concomitent evitând măsurile cele mai drastice de eliminare a contestatarilor săi. Revolta șefului PMC „Wagner” a fost cea mai serioasă provocare pentru Putin în cei 23 de ani de guvernare. Președintele rus a fost nevoit să negocieze cu ceea ce el a numit „trădător”, apoi să le mulțumească rebelilor că și-au oprit marșul asupra Moscovei, la 200 de km de capitală.
După revoltă, Putin a vorbit în Piața Roșie în fața a 2.500 de militari, forțe de ordine și alte forțe de securitate, adunați pentru a demonstra loialitatea față de regimul său. „Ați acționat clar și coerent”, a spus Putin, adăugând că determinarea și curajul forțelor de securitate „au jucat un rol cheie în reprimarea rebeliunii”. În realitate, în spatele acestor declarații se ascunde, după cum a declarat președintele american Joe Biden, slăbirea puterii lui Putin după o tentativă de lovitură de stat militară. „În mod clar, pierde războiul din Ucraina și pierde războiul acasă”, a spus Biden. Chiar dacă președintelui american, i-a fost greu să spună cât de slăbită a devenit puterea președintelui rus după rebeliunea Wagner.