Audierile de la Haga au debutat la data de 18 septembrie și au ca subiect dosarul în care Rusia este acuzată de încălcare a Convenției pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid. Plângerea împotriva Rusiei a fost depusă de Ucraina la Curtea Internațională a Justiției (CIJ), care reprezintă ramura judiciară a Organizației Națiunilor Unite. Acest demers a fost înregistrat la data de 26 februarie 2022, la doar două zile după ce Rusia a atacat militar Ucraina, cerând ca Rusia să fie condamnată pentru genocid și agresiune militară după invazia teritoriului său.
Conform Kievului, Rusia a apelat fără temei la dreptul internațional pentru a justifica ceea ce ea numește “operație specială” în Ucraina, în versiunea Moscovei menită să prevină un presupus genocid în regiunile din estul Ucrainei, unde au fost proclamate republici separatiste. Ucraina argumentează că nu exista nicio amenințare de genocid în aceste regiuni, unde are loc un conflict separatist susținut de forțele armate ruse, începând din 2014, și că Convenția ONU din 1948 nu permite o invazie militară pentru a preveni un act de genocid. Alte 32 de state ale lumii s-au alăturat procesului inițiat de Ucraina împotriva Rusiei.
Potrivit Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, de la începutul războiului și până în prezent, peste 9.600 de persoane civile au murit în Ucraina din cauza războiului.
De această dată, Rusia a decis să trimită o delegație de avocați la Haga pentru a se apăra împotriva acuzațiilor, în contrast cu refuzul de a participa la audierile anterioare în acest dosar. Interesele Rusiei sunt reprezentate de specialiști din Ministerul rus al Afacerilor Externe, avocați angajați de firma “Monastyrsky, Zyuba și Stepanov” (cunoscută și sub numele de MZS), precum și avocați internaționali. Printre ei și controversatul avocat cu licență franceză, Jean-Charles Chikaya, care s-a remarcat pentru reprezentarea intereselor unor dictatori africani în instanțele internaționale.
Pe de altă parte, Ucraina va fi reprezentată la Haga atât de specialiști din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, cât și de reprezentanți ai firmei internaționale de avocatură Covington & Burling. De asemenea, o echipă de cercetători în domeniul relațiilor internaționale care au apărat interesele Ucrainei la Haga de-a lungul timpului, sub conducerea profesorilor Harold Coe de la Facultatea de Drept de la Universitatea Yale și Jean-Mark Thouvenin de la Universitatea Paris-Nanterre, va reprezenta Ucraina.
Conform Reuters, Rusia a cerut Curții Internaționale de Justiție să respingă cazul inspirat de Ucraina, pe care îl consideră “defectuos”. Moscova continuă să acuze Ucraina că ar fi comis genocid în Donbass și Lugansk. Rusia a repetat acuzațiile conform cărora “regimul rusofob și neo-nazist de la Kiev” ar fi folosit nejustificat Convenția de genocid a Națiunilor Unite din 1948, la care ambele țări sunt parte, pentru a iniția acest caz la Curte.
Agentul Rusiei la Tribunalul de la Haga, Gennadi Kuzmin, a declarat că “Ucraina susține că nu a avut loc niciun genocid” în raioanele sale de est, subliniind că acest aspect ar trebui să fie suficient pentru a respinge cazul, deoarece jurisprudența Curții arată că, în absența unui genocid, nu poate exista o încălcare a Convenției privind genocidul. Kuzmin a mai adăugat că “poziția juridică a Ucrainei este iremediabil defectuoasă și contravine jurisprudenței de lungă durată a acestei instanțe” și a solicitat repetat judecătorilor să respingă cazul.
Ucraina urmează să prezinte argumente pentru a susține competența Curții de a continua cazul în zilele următoare.
Este important de menționat că anterior, Curtea a emis o decizie preliminară favorabilă Ucrainei în acest caz, obligând Rusiei să înceteze imediat acțiunile militare în Ucraina. Cu toate acestea, Rusia a ignorat această hotărâre a CIJ privind încetarea acțiunilor militare, iar Curtea nu dispune de mijloace de executare a deciziilor sale. Totuși, experții consideră că aceste decizii pot avea consecințe asupra plăților de compensații ulterioare în urma războiului.
De menționat, că audierile publice în acest dosar vor avea loc în perioada 18-27 septembrie: Rusia își va expune poziția pe 18 și 25 septembrie, iar Ucraina va lua cuvântul pe 19 și 27 septembrie. Potrivit deciziei Curții Internaționale, 32 de țări se pot alătura cererii Ucrainei – aproape întreaga Uniune Europeană, precum și Australia, Canada și Noua Zeelandă. După aprecierile experților, dacă cazul va fi considerat jurisdicțional, atunci audierile pe fond vor începe probabil nu mai devreme de anul viitor și se vor prelungi câțiva ani.
