Ieri, toate televiziunile și site-urile de știri și-au început ziua cu atacul armat a două persoane care au avut ca scop să atragă atenția asupra slăbiciunilor din sistemul de securitate turc. Evident, aceștia și-au pierdut viața. Data aleasă de aceștia pentru ”atacarea„ ministerului de interne turc nu a fost întâmplătoare. Cel de-al 28 parlament turc de la fondarea Republicii și-a început activitatea, prilej cu care președintele Turciei, într-un discurs de aproximativ o oră a trasat liniile directoare ale politicii sale, creionate pe două direcții și anume, politică internă și externă. În analiza noastră nu ne vom apleca asupra promisiunilor ce țin de redresarea economiei naționale sau de construcția clădirilor din zona distrusă de cutremurul din februarie.
Chiar dacă ziua a început cu atacul a două persoane care s-au dus să moară la propriu pentru că șansa lor de a pătrunde la propriu în ministerul de interne nu avea șanse reale de reușită. Zona este foarte bine controlată de statul turc și atent monitorizată. Spre exemplu, aplicațiile precum google maps sau waze nu funcționează în zona centrală a Ankarei. Urmare a acestui eveniment, ministrul de interne Ali Yerlikaya a coordonat evenimentul precum toate evenimentele nefericite care au loc în Turcia. În prima fază nicio știre, informație, urmând treptat ca cetățenii să le primească. Din fericire, doar doi ofițeri răniți ușor.
Ibrahim Kalin, șeful securității turce s-a deplasat și el la ministerul de interne pentru a-și coordona informațiile cu colegul său de la interne. Echipa ministerială formată din cei doi la care s-au adăugat ministrul justiției și cel de externe au declarat că au ținut permanent legătură cu Recep Tayyip Erdogan care a declarat că aceste atacuri sunt ultimele sforțări ale teroriștilor. Ca gest uman, ministrul de interne s-a deplasat la spital unde erau ofițerii răniți pentru a discuta cu ei și a le oferi suport.
Într-o atmosferă pe care turcii știu să o organizeze foarte bine s-au deschis lucrările Parlamentului, unde președintele turc a fost primit pe muzica fanfarei iar Numan Kurtulmuș, președintele Parlamentului turc l-a condus către pupitru de unde s-a adresat parlamentarilor, turcilor și lumii întregi.
Principala problemă pentru președintele turc pe care o va rezolva în perioada următoare este schimbarea Constituției. O Constituție care în acest moment îi oferă puteri depline (nu sporite) dar care încă-l nemulțumește. Una dintre prevederi este limitarea mandatului de președinte pentru o singură persoană. Să fie de acord cu ea? Politician carismatic, a enumerat motivele pentru care Constituția trebuie schimbată nu și de ce ar trebui schimbată.
În opinia sa, este o Constituție militară apărută după lovitura de stat din 1980 și ca atare este nevoie de o Constituție civilă. A enumerat faptul că politicienii nu mai pot fi trimiși la spânzurătoare (aluzie la Adnan Menderes), că încercări de tentative de lovituri de stat nu mai pot avea loc iar zicala ”Suveranitatea aparține națiunii” care este scrisă cu litere mari în sala Parlamentului, să fie într-adevăr viabilă. În opinia lui, Turcia merită o Constituție care să deschidă orizontul societății, nu una care să rămână în urma ei. La Centenarul Turciei, Turcia merită o nouă Constituție! Președintele prezintă următorul secol ca fiind al Turciei. Nu a zis nimic de referendumul din 2010 când a înlocuit 26 de articole din Constituție, de instaurarea stării de urgență din 2016 pentru aproximativ doi ani sau de referendumul din 2017 unde a schimbat cu greu (doar 51,41% a trecut) 18 articole.
Pentru că populismul lui Erdoğan trebuie menținut acesta nu putea rata ocazia să critice U.E. și de tribuna Parlamentului. Ca atare a subliniat că în relația cu U.E., el (Turcia) și-a ținut întotdeauna cuvântul în timp ce U.E. nu și-a ținut niciodată promisiunile făcute. Mai mult, a subliniat că în U.E. s-au schimbat administrațiile dar în privința Turciei a rămas aceeași atitudine partizană care este incompatibilă cu principiul respectării pactelor: ”ei (U.E.) comit nedreptate peste nedreptate împotriva țării noastre cu o abordare care nesocotește principiile, regulile și procesele pe care le-au prezentat pe hârtie. Ca turci, așteptăm la ușa Uniunii Europene de 60 de ani. Nu avem nicio așteptare de la ei. Dacă își inversează nedreptățile, în special impunerea vizelor, pe care o folosesc ca o sancțiune voalată împotriva noastră, își vor corecta propriile greșeli. Dacă nu o fac, își vor pierde complet dreptul de a avea orice așteptări de la noi din punct de vedere politic, social, economic și militar. În ceea ce privește democrația, justiția și libertățile, putem înlocui Criteriile de la Copenhaga cu Criteriile Ankara dacă este necesar și să ne continuăm drumul. Toate reformele pe care le-am implementat în ultimii 21 de ani în ceea ce privește drepturile și libertățile, care sunt descrise drept „revoluție tăcută”, nu sunt pentru că le-a dorit cineva. Am făcut-o pentru că națiunea noastră merită ce este mai bun și mai avansat. Reiterez aici că nu mai tolerăm noi impuneri și noi condiții în procesul de aderare deplină, pe care le-am adus cu răbdare până în prezent în ciuda Uniunii Europene”.
Ceea ce nu spune președintele turc este faptul că economia turcă, cu o inflație de peste 60% depinde în mare măsură de U.E. și de occident iar mărinimia sa în privința migranților nu ar fi ieșit la suprafață fără banii europeni.
Între a respecta sau nu deciziile CEDO:
În privința deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului care pe 26 septembrie 2023 în hotărârea pronunțată de Marea Cameră în cauza Yüksel Yalçınkaya v. Turcia (cererea nr. 15669/20), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că au existat: o încălcare a art. 7 (nicio pedeapsă fără lege), o încălcare a art. 6 § 1 (dreptul la un proces echitabil) și o încălcare a art. 11 (libertatea de întrunire și de asociere) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În momentul de față în jur de 130 000 de cazuri similare.
Președintele turc și-a menținut punctul de vedere perorat cu diverse contexte: „Membrii organizației teroriste și susținătorii lor care sunt încurajați de această decizie nu ar trebui să să fie motivați în zadar. Nemernicii FETÖ, (Mișcarea Gülen) care sunt deja condamnați în conștiință publică, nu trebuie învinuiți pentru această decizie. Nu va fi pâine de mâncat în Turcia. Turcia nu se va da înapoi nici măcar un centimetru din lupta împotriva acestei bande de trădări, nu va permite concesii sau o întoarcere în trecut. Amintiți-vă, cei care trădează o dată vor trăda întotdeauna. Națiunea noastră are suficient de chibzuită pentru a nu fi mușcată a doua oară. Cu toate acestea, poza dinaintea noastră este un semn că interlocutorii noștri din Europa nu au nici cel mai mic respect față de prețurile pe care Turcia le-a plătit pentru independența și viitorul său. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care și-a depășit autoritatea, fiind sub influența unor țări și a nesocotit drepturile suverane ale Turciei. Acesta este Regatul Unit. Ne este imposibil să respectăm deciziile instituțiilor aliniate organizațiilor teroriste sau să ascultăm ce spun acestea”.
În concluzie, declarațiile președintelui turc sunt doar populiste. Turcia nu-și poate permite să nu țină cont de deciziile CEDO sau să nu-și dezvolte relațiile cu U.E. În plan intern, pregătirile pentru alegerile locale sunt în toi iar președintele turc nu mai vrea să piardă orașele importante precum Istanbul și Ankara. Polemica de la distanță dintre fiul său și primarul din Istanbul este la început.
