La Chișinău în competiția din 5 noiembrie pentru postul de Primar General sunt înscriși 28 de candidați. Vă prezentăm, în continuare, „cărțile de vizită” ale celor mai bine plasați în sondaje.
Ion (Ivan) Ceban, Partidul Mișcarea Alternativă Națională (MAN)
Ion Ceban (n. 30 iunie 1980, Chișinău, RSS Moldovenească, URSS) – politician moldovean, primar general al municipiului Chișinău din 11 noiembrie 2019, Președinte al Partidului Mișcarea Alternativa Națională. Între1997 și 2002, a făcut studii la Universitatea de Stat din Moldova, cu diplomă de licență la Facultatea de Matematică și Informatică. A mai absolvit și Academia de Administrație Publică pe lângă președintele Federației Ruse, specialitatea – „Administrație de stat și municipală”. În 2018 a urmat studii la Școala de Administrație din Berlin, Germania.
Cariera politică: 2000 – membru al Partidului Comuniștilor; în 2012, părăsește comuniștii în favoarea Partidului Socialiștilor, unde este secretar pe ideologie, în 2021 părăsește PSRM și în 2022 înființează partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN), din partea căruia candidează acum, în 2023, pentru un al doilea mandat de primar.
Ion Ceban, după ce a părăsit Partidul Comuniștilor, s-a alăturat Partidului Socialiștilor din Republica Moldova,pe listele căruia a ajuns în Parlament în 2014. Ulterior a renunțat la funcția de deputat pentru cea de consilier municipal la Chișinău.
După prezidențialele din 2016, câștigate de liderul socialiștilor, Igor Dodon, fost comunist și el, Ceban i-a devenit consilier pe politica internă, secretar și purtător de cuvânt. La alegerile locale anticipate din 2018 a candidat la șefia Primăriei Chișinău, după ce primarul general Dorin Chirtoacă și-a dat demisia, pe fundalul unor acuzații de trafic de influență în „dosarul parcărilor cu plată”.
Ceban a reușit să acceadă în turul doi, dar a cedat în fața lui Andrei Năstase, care a obținut 52.57% din voturile alegătorilor. Într-un final, rezultatele scrutinului au fost declarate nule, după ce instanța de judecată a constatat că un filmuleț video postat de Năstase pe Facebook în ziua alegerilor ar fi fost în măsură să influențeze opțiunea alegătorilor, o decizie criticată vehement de societatea civilă și de Occident.
Ceban a intrat din nou în Parlament după alegerile din februarie 2019 și a devenit unul dintre vicepreședinții noului legislativ, după ce socialiștii au făcut alianță cu Blocul ACUM, format de Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma Demnitate și Adevăr, ultima fiind condusă de Andrei Năstase, contracandidatul lui Ceban la locale.
La alegerile locale generale din octombrie 2019 a candidat din nou la șefia Primăriei municipiului Chișinău, fiind asistat de o echipă de experți din Rusia. Și de această dată a ajuns în turul doi, tot împreună cu AndreiNăstase. De această dată, Ceban a învins cu 52.39% din voturi, devenind primul primar general de stânga al Chișinăului.
În noiembrie 2019, Ion Ceban s-a suspendat din calitatea de membru al Partidului Socialiștilor, și a înființat partidul Mișcarea Alternativa Națională. Este important de subliniat că, un an mai târziu, în noiembrie 2020, și-a luat trei zile de concediu de la Prmărie (și, probabil, și de la propriul partid), pentru a fi alături de Igor Dodon în campania pentru alegerile prezidențiale.
Ion Ceban a fost menționat în documentele Biroului pentru Controlul Activelor Străine al Departamentului Trezoreriei SUA, în care se menționa că echipa agentului FSB rus Gudilin a oferit sprijin unui grup politic de opoziție, Mișcarea Alternativă Națională (MAN).
Socialiștii au pierdut (prin Igor Dodon) prezidențialele din 2020, înfrângere dublată de cea la alegerile parlamentare din 2021. La alegerile locale care urmează să aibă loc pe 5 noiembrie, este clar că Moscova și-a revizuit personajele pe care contează cel mai mult în Republica Moldova. Moscova ar miza cel mai mult pe Ion Ceban, care de ceva timp se declară tot mai insistent a fi pro-european. Socialiștii, pe de altă parte, ar fi înaintat cu bună știință un candidat slab în cursa pentru capitală, pentru a-i crește șansele lui Ceban de a câștiga chiar din primul tur.
Asumarea de către Ceban a unei poziții centriste, cu viziuni pro-europene, i-a permis o activitate intensă în România în 2022, încercând să atragă finanțări și sprijin dinspre partidele și administrațiile românești. Chiar dacă finanțările sunt încă limitate (proiecte în execuție de 2.5 milioane EUR, conform lui Ceban), el a avut deja zeci de întâlniri cu lideri politici din România, cu precădere ai Partidului Social Democrat, dar și membri importanți ai Partidului Național Liberal și ai Uniunii Salvați România. În presă s-a vorbit despre cel puțin 30 de întâlniri cu lideri politici din România. Ceban participă la evenimente culturale și concerte în România, ține discursuri, iar Chișinăul chiar cofinanțează evenimente vizibile din România.
Forțele pro-europene de la Chișinău contestă sinceritatea poziției lui Ceban și îl acuză de a fi „calul troian”rusesc în politica moldovenească. Este catalogat după convingerile politice ca un socialist pro-rus, care a adoptat în ultimii ani o politică duplicitară, menținând o apropiere de tabăra pro-rusă, în timp ce curtează politicieni români și europeni. Ion Ceban este identificat cu proiectul și miza Kremlinului la Chișinău în cadrul alegerilor locale și viitoarelor alegeri prezidențiale.
Lilian Carp, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS)
Lilian Carp (n. 12 octombrie 1978, raionul Strășeni, RSS Moldovenească, URSS) – politician moldovean, vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate, președinte al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică. A făcut studiile de licență, masterat și doctorat la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău.
Cariera politică. La alegerile parlamentare din noiembrie 2014 din Republica Moldova a obținutmandatul de deputat din partea Partidului Liberal și a figurat pe listele electorale ale PL din aprilie 2009, iulie 2009 și noiembrie 2010. În 2021 a devenit deputat pe listele PAS.
Lilian Carp are 45 de ani și este la al treilea mandat de deputat în Parlamentul R. Moldova. Este unionist, opinie pe care și-a păstrat-o de-a lungul activității sale parlamentare. Este co-autor al unui proiect de lege privind „Declarația de Unire” a R. Moldova cu România din 2018, un proiect declarat ulterior nul.
A început să fie cunoscut pentru activitatea sa politică atunci când era în PL. Între 2009 și 2014, a fost șef al Cabinetului Primarului general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă. În aceeași perioadă a fost și membru al Consiliului de Administrare al Întreprinderii Municipale Apă Canal.
În 2018, devine membru PAS și în iunie 2020 este ales deputat și vice- președinte al acestei formațiuni. În 2022, Lilian Carp a devenit concomitent și membru al partidului Uniunea Salvaţi România (USR). Parlamentarul a anunţat că va dezvolta organizaţia USR de la Chişinău şi va înfiinţa filiale în fiecare raion din Republica Moldova. „Ceea ce pot promite cu certitudine este că USR va arăta altfel în Republica Moldova, în viitorul apropiat, când vor avea loc aderări la USR, toată lumea va cunoaşte despre acest lucru. Ceea ce ne propunem noi este să avem o structură bună la Chişinău, un reprezentant în fiecare raion pentru a avea mai multe secţii de votare şi prin prezenţa mea în USR voi transmite acel mesaj din care trebuie toată lumea să iasă la vot. Pe teritoriul Republicii Moldova sunt membru PAS, pe teritoriul României sunt membru USR”, a menţionat pentru presă Lilian Carp.
În 2016, Lilian Carp, alături de mai mulți deputați din PDM, printre care Adrian Candu, Sergiu Sîrbu sau Constantin Țuțu, dar și deputați PL, care formaseră alianță cu democrații lui Plahotniuc, a semnat un controversat proiect de lege privind modificarea Constituției, care ar fi dus la eliminarea imunității parlamentare. Opoziția a criticat proiectul, care ajunsese să fie votat în primă lectură, invocând creșterea dosarelor selective pe motive politice în acel an, precum și ingerința în justiție. Ulterior, proiectul respectiv a fost retras.
De asemenea, lui Carp i s-a reproșat în mai multe rânduri faptul că în 2015 a semnat pentru numirea oligarhului Vladimir Plahatniuc în funcția de prim-ministru al R. Moldova. La rândul său, acesta a spus că a fost vorba de o decizie colectivă a partidului din care făcea parte și din care, mai apoi, a plecat.
Înainte de alegerile prezidențiale din 2020, împreună cu Iurie Reniță, Lilian Carp a prezentat imagini video din 2019, de la o întâlnire a lui Igor Dodon cu Vlad Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care apare și o sacoșă care ar fi fost plină cu bani. În acele videouri se poate observa cum lui Dodon îi este oferit un pachet negru, pe care nu-l ia, dar spune să fie transmis unei persoane pe nume Cornel, ca să „plătească salariile”. Imaginile au devenit virale și au dat denumirea generică acestui dosar penal – „kuliok”, adică pachet în limba rusă. Ulterior, autoritățile au pornit o cercetare în baza imaginilor respective.
În luna aprilie a acestui an, Lilian Carp a fost inclus pe lista cu oficiali din R. Moldova cărora le este interzis accesul în Rusia. Potrivit Moscovei, măsura a venit ca urmare a unor declarații „anti-ruse” de la Chișinău.
Lilian Carp a fost profesor la Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport și consilier al primarului de Chișinău Dorin Chirtoacă. A mai deținut și funcțiile de președinte al Federației de Polo pe Apă din Republica Moldova și consilier în Consiliul Raional Strășeni.
Conform sondajelor, Carp este a doua candidatură după Ceban în preferințele electorale ale chișinăuenilor, însă există pericolul de a nu intra în turul doi al alegerilor. Principalul obiectiv al lui Carp este să nu permită victoria lui Ceban în turul întâi, iar în turul doi să mobilizeze tot segmentul electoral pro-european în favoarea sa. După aprecierea mai multor experți, aceste obiective electorale sunt foarte greu de atins de către Carp.
Victor Chironda, Platforma Dreptate și Adevăr (DA)
Victor Chironda (n. 23 august 1989, Chișinău) – urbanist și activist civic, candidează la alegerile din Chișinău din partea Partidului Platforma DA, deși nu face parte din partidul respectiv. În ultimii 14 ani, el a fost asociat cu mai multe formațiuni și alianțe politice din R. Moldova.
Și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie, luându-și, în 2011, licența în Științe Umanitare. A urmat, mai apoi, studii de masterat în Administrație Publică, iar în 2018, a obținut o altă diplomă de master, în Studii Urbane, la Bruxelles, Viena, Copenhaga, Madrid, în cadrul 4Cities – Euromaster in Urban Studies. În CV-ul său mai sunt enumerate activitățile precedente de consultant național în cadrul proiectului „Orașe verzi pentru Moldova” și cea de autor și coordonator pentru proiectul „Scuarul Cehov”. În 2013 – 2014, Chironda a mai lucrat în departamentul de comunicare la Air Moldova, pe atunci companie de stat. În următorii doi ani a lucrat la Fondul de Investiții Sociale din Moldova.
Cariera politică. În perioada 2009-2012, a fost membru a Partidului Liberal, iar în 2013 a aderat la Partidul Liberal Reformator, format din mai mulți foști liberali. La alegerile parlamentare din 2014, PLR nu a reușit să acceadă în legislativ. În 2015, formațiunea din care făcea parte Victor Chironda s-a alăturat Blocului Electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova – Iurie Leancă” (PPEM) la scrutinul local din acel an. Chironda a părăsit PLR după alegerile parlamentare din 2014, când
partidul n-a mai intrat în legislativ.
Victor Chironda s-a remarcat inclusiv prin faptul că în 2016 și-a asumat rolul de lider al grupului de inițiativă pentru organizarea unui referendum de demitere a primarului de atunci, Dorin Chirtoacă. Inițiativa a apărut în urma unei legi privind statutul municipiului Chișinău, care oferea primarului împuterniciri sporite, în defavoarea consilierilor. Chironda a fost un critic al primarului Chirtoacă, deși anterior au fost colegi în cadrul Partidului Liberal (PL), în perioada 2009 – 2012.
Victor Chironda a candidat la funcția de primar al capitalei la alegerile locale din toamna anului 2019 din partea Mișcării Social-Politică „Forța Nouă”. La scurt timp după alegeri, el a fost numit în funcția de viceprimar al capitalei. Însă, în iulie 2021, a fost demis din funcție de către CMC, la propunerea primarului Ion Ceban, după scandalul legat de o autorizație pentru demolarea Hotelului Național (Chironda cerea primarului general, Ion Ceban, inițierea unei anchete de serviciu asupra arhitectului-șef al orașului și șefei Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, Svetlana Dogotaru, acuzând instituția că ar fi emis autorizația de demolare a Hotelului Național cu încălcări). Drept răspuns, Chironda a mers în instanță, ajungând până la Curtea de Apel, care a suspendat decizia de demitere a CMC. La anunțul că se va prezenta la serviciu, Ion Ceban i-a spus lui Chironda că nu sunt birouri libere la primărie și că lucrează cu echipa pe care o alege.
Reporterii din presă au documentat cazul unei clădiri din capitală care a fost construită cu mai multe încălcări, pentru care Victor Chironda, în calitate de viceprimar, alături de arhitecta-șefă a Chișinăului, Svetlana Dogotaru, a semnat certificatul de urbanism în 2020.
În actuala campanie electorală Chironda se remarcă ca un critic cl primarului general Ceban, formulând public și o invitție pentru contracandidatul său Ion Ceban la dezbateri publice în aer liber. Acesta a dat asigurări că n-are de gând să-l întrebe pe Ceban despre trecutul său, ci că se va axa strict pe problemele municipiului Chișinău. Însă Ceban se eschivează de la dezbateri publice cu Chironda, care în sondaje se plasează pe locul trei în preferințele chișinăuienilor.
Potrivit informațiilor care au fost publicate pe canalul de Telegram Radar Politic, care a intrat în posesia datelor unui recent sondaj în municipiul Chișinău și care nu a fost publicat deocamdată, Ion Ceban, actualul primar, ar câștiga cu 52,3%. Pe locul doi în alegeri ar ieși Lilian Carp, candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate, ar obține 19,7%. În cazul în care ar fi turul II, atunci Ion Ceban ar câștiga cu 65%.Sondajul mai arată că, pentru Consiliul Municipal Chișinău cele mai multe voturi ar obține Partidul Acțiune și Solidaritate, Mișcarea Alternativă Națională și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.
Un alt sondaj de opinie, realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-Research”, la comanda Comunității pentru advocacy și politici publice „WatchDog.MD”, indică, la alegerile pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, că actual edil, Ion Ceban, ar lua al doilea mandat (46,8%), urmat de Lilian Carp cu (14,9 %) și Victor Chironda (4,9 %). Întrebați pentru cine ar vota la alegerile pentru Consiliul Municipal Chișinău, locuitorii capitalei ar vota, majoritar, pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (29,7%).
