După cum relatează THE GUARDIAN, un sondaj realizat în șase state membre ale UE la comanda Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), a dezvăluit un sprijin considerabil pentru candidatura Ucrainei și, într-o măsură mai mică, cele ale Moldovei și Muntenegrului, la ideea aderării la UE. În același timp, sondajul a înregistrat și o preocupare profundă a respondenților europeni pentru probleme de ordin economic și de securitate. În consecință, există și o opoziție larg răspândită față de eventuala aderare a Turciei în special, precum și un răspuns marcant reticent față de perspectiva ca Albania, Bosnia, Georgia, Kosovo, Macedonia de Nord și Serbia să se alăture UE.
În timp ce summit-ul de săptămâna aceasta se va concentra pe căile de aderare pentru Ucraina și pentru alții, dezbaterea despre cum să se realizeze exact acest lucru „abia a început”, a spus Piotr Buras, cercetător senior de politici la ECFR. „Retorica geopolitică de la Bruxelles maschează preocupările profunde ale statelor membre cu privire la potențialele consecințe ale extinderii și scepticismul larg răspândit cu privire la capacitatea UE de a absorbi noi membri”, a comentat Buras. Un calendar ar oferi spațiu pentru reformele interne ale UE, ar construi reziliența și ar arăta publicului de ce extinderea este esențială, a spus el. Engjellushe Morina, un alt membru senior al ECFR, a declarat că summit-ul ar putea fi „cel mai important din istoria recentă a UE”.
Sondajul a constatat că sprijinul pentru intrarea Ucrainei este cel mai mare în Danemarca (50%) și Polonia (47%), cu opinii împărțite în România (32% pentru, 29% împotrivă), Germania (37% pentru, 39% împotrivă) și Franța. (29% pentru, 35% împotrivă). Austria s-a opus în proporție de 52%. Cu toate acestea, 45% dintre respondenți au fost îngrijorați că aderarea Ucrainei ar avea un impact negativ asupra securității UE, față de 25% care au considerat că o va spori, în timp ce 39% au considerat că intrarea Kievului ar afecta negativ securitatea țării lor.
Mulți europeni nu au văzut niciun beneficiu economic prin aderarea Ucrainei. În timp ce 43% dintre respondenții din Polonia și 37% din România au văzut un impact pozitiv pentru economia UE, 54% din Danemarca și 46% din Austria au preconizat un anumit cost.
Au existat și temeri cu privire la impactul extinderii asupra puterii politice a UE în lume. Polonia și Danemarca au fost cele mai optimiste în acest sens, 43% și 35% dintre cetățeni crezând că aderarea Ucrainei ar avea un impact pozitiv. Cu toate acestea, în Austria (42%) și Germania (32%), au fost de părerea că aderarea Ucrainei ar reduce puterea politică a UE în lume, în timp ce respondenții din Franța și România au fost împărțiți mai egal.
De asemenea, europenii s-au arătat reticenți ca Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Georgia, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia să devină state membre, cu mai puțin de 30% de sprijin pentru cele opt țări. Sprijinul pentru aderare a fost cel mai slab pentru Kosovo, 20% spunând că ar trebui să poată adera și 37% spunând că nu ar trebui, Albania (24% pentru, 35% împotrivă), Serbia (25% pentru, 35% împotrivă) și Georgia ( 25% pentru, 31% împotrivă).
Opiniile au fost mai egal împărțite cu privire la Macedonia de Nord (26% pentru, 27% împotrivă) și Bosnia și Herțegovina (28% pentru, 29% împotrivă), în timp ce a existat sprijin pentru Moldova (30% pentru, 28% împotrivă) și Muntenegru (30 % față de 25%) pentru aderarea la UE.
Amintim că Comisia Europeană a recomandat, luna trecută, începerea tratativelor oficiale de aderare cu Ucraina și cu R.Moldova. Cei 27 de șefi de guvern ai UE urmează să discute această propunere la un summit de la Bruxelles, săptămâna aceasta – deși premierul Ungariei, Viktor Orbán, a spus în repetate rânduri că se opune deschiderii negocierilor cu Kievul.
