Home » Schengen electoral

Schengen electoral

Pe scurt!

by Radu Enache
Schengen electoral

Pe scurt!

Austria, prin cancelarul Karl Nehammer, a venit cu o ofertă „de nerefuzat” pentru ca România și Bulgaria să fie primite în spațiul Schengen. În esență, Austria ar fi de acord ca accederea în spațiul Schengen să înceapă, provizoriu, doar pentru transportul aerian, urmând ca extinderea acordului la frontierele terestre să se facă ulterior. Dar Austria pune niște condiții chiar și pentru această minusculă concesie. Dincolo de reiterarea securizării frontierei de Est, bla, bla, bla, condiții care sunt deja îndeplinite, Austria pretinde acum, în schmbul desființării controalelor Schengen pe aeroporturi, ca România și Bulgaria să primească emigranți proveniți din Orientul Mijlociu, care se află deja în Austria.

Bulgaria a respins categoric această nouă condiționare, subliniind că nu se pot institui condiționări noi, suplimentare, față de cele convenite inițial. România, prin premierul Ciolacu și majoritatea presei, a salutat cu entuziasm propunerea austriacă.

Să începem prin a observa aspectul esențial: acordul Schengen creează României pagube uriașe la transportul rutier, în timp ce transportul aerian este doar o sursă de neplăceri pentru românii care călătoresc, individual, în interes personal, cu avionul în Occident.

Prin urmare, discrepanța dintre beneficii și costuri este enormă. Probabil că declarația cancelarului austriac a fost făcută numai și numai pentru a nu fi acuzat de lipsă de flexibilitate, iar condiționarea cu primirea de migranți a fost făcută tocmai în speranța că va fi respinsă. Bulgaria a reacționat normal, ca un partener serios de dialog. România, dimpotrivă, a îmbrățișat ideea fără să existe o minimă consultare a populației.

Explicația simplă și directă este că România intră într-un an electoral foarte complex, în care partidele politice trebuie să ofere cetățenilor măcar iluzia unor progrese în ceea ce privește integrarea euroatlantică. Subliniem că, în acest moment, România este într-o situație critică. Pe de o parte, economia românească depinde covârșitor de relațiile cu Uniunea Europeană și există prognoze pesimiste asupra evoluției economiei Uniunii pe anul 2024. Pe de altă parte, guvernările Orban, Cîțu, Ciucă și Ciolacu au antamat cheltuieli foarte mari în direcții care nu ajută economia reală a  țării (achiziții de vaccinuri, armament, creșteri de pensii, salarii, concesii dezechilibrate în relațiile cu Ucraina).

Și, repetăm, 2024 este un an cu patru rânduri de alegeri.

Uniunea Europeană însăși, dincolo de perspectiva intrării în recesiune, se află într-o situație politică tensionată, în care extinderea acordului Schengen pare să fie ultima preocupare a nucleului dur occidental. Între Franța și Germania persistă dezacorduri și în toate țările membre se constată creșterea preferințelor cetățenilor pentru partidele eurosceptice și suveraniste și o atitudine generală împotriva migranților. Mai mult, evoluțiile politice din Statele Unite, sugerează că efortul de sprijinire a Ucrainei va cădea mai ales pe umerii europenilor, cel puțin în 2024.

Cel mai probabil, chestiunea Schengen va fi lăsată în suspensie pentru următorul mandat european, adică nu se va întâmpla nimic până în toamna anului viitor.

În România, este de așteptat ca după europarlamentare (mai, 2024) subiectul Schengen să dispară din discursul politicienilor. Este însă trist că toate partidele politice parlamentare românești evită să se poziționeze onest și transparent în raport cu problemele europene și internaționale ale țării. Ascunsul gunoiului sub preș nu duce niciodată la soluții corecte și durabile.

Related Articles

Leave a Comment

error: Continutul este protejat de drepturile de autor!!