Ministerul francez al Afacerilor Externe i-a declarat persona non grata pe doi angajați ai ambasadei Azerbaidjanului la Paris, ca răspuns la acțiuni similare ale lui Baku cu o zi înainte. Ministerul francez de Externe a anunțat acest lucru miercuri, 27 decembrie. Quai d’Orsay a menționat în comunicatul său că „a luat act” de decizia Azerbaidjanului de a declara persona non grata doi diplomați de la Ambasada Franței la Baku. Parisul „respinge categoric acuzațiile aduse de Azerbaidjan pentru a-și justifica decizia”, se arată în comunicat.
Conflictul s-a declanșat după ce, marți, 26 decembrie, Ministerul Afacerilor Externe al Azerbaidjanului i-a declarat persona non grata pe doi angajați ai Ambasadei Franței la Baku. Acest lucru a fost anunțat într-un mesaj de pe site-ul Ministerului de Externe din Azerbaidjan, care a raportat că a convocat-o pe ambasadoarea Franței în țară, Anne Bouillon. „A fost declarat un protest puternic în legătură cu acțiunile a doi angajați ai ambasadei Franței, care erau incompatibile cu statutul lor diplomatic și contrare Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961”, se arată în comunicatul diplomației azere. În acest sens, doi lucrători ai ambasadei au fost declarați persona non grata în Azerbaidjan, obligându-i să părăsească țara în termen de 48 de ore.
Ministerul de Externe din Azerbaidjan nu a precizat ce acțiuni specifice se discută, nici partea franceză nu a comentat încă detaliat situația. Însă este cunoscut că Azerbaidjanul repetat a criticat UE și Franța pentru poziția lor față de Karabah. Baku, după cum se știe, critică activ Parisul pentru sprijinirea Armeniei, precum și retorica dură față de Azerbaidjan în legătură cu acțiunile sale în Nagorno-Karabah. Luna trecută, președintele Azerbaidjan Ilham Aliev a acuzat Franța că a alimentat conflictele din Caucaz prin înarmarea Armeniei, rivala de multă vreme a Azerbaidjanului. „Franța urmează o politică militaristă, înarmând Armenia, încurajând forțele revanșiste din Armenia și punând bazele pentru provocarea de noi războaie în regiunea noastră”, a spus Aliev în cadrul unei conferințe internațională de la Baku.
Franța, care găzduiește o mare diasporă armeană, este criticată în mod regulat de Azerbaidjan pentru „poziția pro-armeană” în conflictul teritorial dintre țările din Caucaz. Într-o declarație citită de consilierul său pentru politică externă, Aliev a menționat că Parisul „subminează stabilitatea nu numai în fostele și actualele sale colonii, ci și în Caucazul de Sud, unde susține tendințele separatiste și separatiștii”.
Conflictul dintre Azerbaidjan și Armenia a continuat de zeci de ani. După prăbușirea Uniunii Sovietice, ambele state caucaziene s-au luptat pentru regiunea Nagorno-Karabah, care era populată predominant de armeni și, conform dreptului internațional, aparține Azerbaidjanului. În septembrie curent, Azerbaidjanul a recâștigat controlul asupra Nagorno-Karabah într-o operațiune militară de o zi. După aceasta, peste 100 de mii de etnici armeni, aproape întreaga sa populație, au părăsit regiunea.
Cu toate acestea, premierul armean Nikol Pașinian a declarat recent că speră să încheie un acord de pace cu Azerbaidjan în lunile următoare și să stabilească relații diplomatice cu Baku.