Republica Nagorno-Karabah, nerecunoscută, a încetat oficial să mai existe de la 1 ianuarie 2024. Acest lucru s-a întâmplat în conformitate cu ordinul așa-zisului președinte de atunci al republicii nerecunoscute, Samvel Șahramanian, semnat în septembrie anul trecut. Decretul lui Șahramanian implica dizolvarea tuturor instituțiilor guvernamentale și urma să fie pus în practică în perioada de până la 1 ianuarie 2024 – din această zi, republica autoproclamată a încetat oficial să mai existe.
Decretul corespunzător a venit după o operațiune militară fulger de o zi efectuată de către Baku, lansată pe 19 septembrie, în urma căreia Azerbaidjanul a returnat de fapt Nagorno-Karabahul sub controlul său.
Deși președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev a promis că va garanta drepturile și siguranța etnicilor armeni, totuși, un conflict de decenii soldat cu confruntări militare repetate, ura reciprocă și violența dintre azeri și armeni, i-au lăsat pe mulți rezidenți din Nagorno-Karabah sceptici cu privire la posibilitatea reintegrării pașnice a regiunii. Drept urmare, peste 100 de mii de etnici armeni au părăsit regiunea Karabah și s-au refugiat pe teritoriul Armeniei.
Conform recensământului din 2015, în Nagorno-Karabah trăiau aproximativ 145 de mii de oameni, aproape toți etnici armeni. Odată cu exodul în masă al populației din Karabah din 2023, a devenit cunoscut faptul, că numărul real al populației din Nagorno-Karabah la acel moment deja era mai mic, iar cei 100 de mii de refugiați armeni au constituit mai mult de 80% din populația regiunii.
Exodul populației armene din Karabah a creat o criză umanitară de proporții. Încă pe 9 decembrie, mai mulți politicieni și activiștii din Karabah au publicat un apel către secretarul general al ONU, membrii Consiliului de Securitate al ONU, președinția OSCE, copreședinții Grupului OSCE de la Minsk, Consiliul Europei și Parlamentul European, precum și către secretarii generali ale CSI, CSTO și NATO. Autorii apelului au cerut garanții din partea forțelor de menținere a păcii ONU pentru întoarcerea refugiaților în Nagorno-Karabah.
De menționat că semnatarii apelului au cerut și anularea decretului privind dizolvarea Republicii Arțah (denumirea armeană a Karabahului de Munte), pe care l-au apreciat ca fiind anticonstituțional și fără forță juridică. Acest apel deocamdată nu a provocat o reacție oficială din partea Erevanului.
