În acest moment la nivel mondial există două războaie deschise între Rusia și Ucraina, dar și între Israel și gruparea Hamas, în Gaza, producând multe tensiuni pe tot globul. Unii dintre experții internaționali avertizează că lumea s-ar putea îndrepta spre un al treilea război, dacă disensiunile dintre Israel și Liban vor escalada.
La acest moment toți oficialii israelieni văd atacurile grupării Hezbollah ca pe o amenințare inacceptabilă, care trebuie oprită cu orice preț. Acest lucru este întărit, mai ales, după ce în data de 2 ianuarie 2024 în cartierul Dahiye din Beirut, principala fortăreață a grupării Hezbollah, a avut loc o explozie care a provocat moartea lui Saleh al-Arouri, un lider al Hamas apropiat de Iran, precum și a altor comandanți ai grupării. Explozia este atribuită unei lovituri cu dronă israeliană. Hezbollah a răspuns spunând că uciderea liderilor săi nu va rămâne fără „pedeapsă” și că are „degetul pe trăgaci”.
Ca urmare a acestui atac crește îngrijorarea în rândurile liderilor mondiali, dar și în rândul oficialilor europeni. Oficialii europeni sunt tensionați și se tem , din ce în ce mai mult, după ce primesc informații de la serviciile secrete din teren că frontul ar putea “erupe” în câteva zile sau săptămâni.
Acestor tensiuni și incertitudini s-au adăugat cele două explozii de pe 3 ianuarie din orașul iranian Kerman, în apropierea mormântului lui Qassem Suleimani, care au ucis aproape 100 de oameni, ce erau adunați să-l plângă pe comandantul Forței Quds, aripa de operațiuni externe a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran. Acesta a fost asasinat într-o lovitură dată de armata americană în urmă cu patru ani. Iranul a învinuit mai întâi „teroriștii”, apoi America și Israelul pentru ultimele explozii.
Imediat după atacul Hamas asupra Israelului, de anul trecut, riscurile de război la granița cu Liban au crescut, Israelul s-a temut că o lovitură similară era pe cale să fie efectuată de “aliatul” Hamas, Hezbollah. Să nu uităm că în acest moment Hamas și Hezbollah au un scop comun, și anume, destructurarea Israelului. Cei mai mulți dintre rezerviștii mobilizați în acea zi au fost trimiși spre nord. Până la căderea nopții au fost desfășurate divizii întregi lângă graniță, cunoscută sub numele de “blue line”- linia albastră. O zonă considerată a fi demilitarizată, care și așa, face foarte multe victime atât în partea forțelor de menținere a păcii, cât și în partea grupărilor militare din Liban.
Aproape toate îndemnurile la calm, făcute de către președintele Americii, Joe Biden, au rămas fără reacție în sensul că, Israelul nu dorește să se oprească până când gruparea Hamas nu va fi decimată. Pentru a se asigura că acest conflict nu va degenera și mai mult, armata americană a disponibilizat un grup de atac cu un portavion în largul coastei Libanului, având rolul de a-i convinge pe israelieni să aștepte.
De partea cealaltă, gruparea Hezbollah, continuă să se autoproclame o mișcare de rezistență care are un arsenal ce numără 150000 de rachete cu raza și precizia de a lovi oriunde pe teritoriul Israelului. De asemenea, gruparea Hamas se mai laudă că are până la 100.000 de luptători experimentați cu astfel de conflicte; marea majoritate a acestora au acumulat experiență recentă în luptă în Siria, unde Hezbollah a susținut timp de 10 ani regimul lui Bashar în războiul civil. Să presupunem că numărul de luptători este exagerat, dar chiar și la jumătate, gruparea Hamas poate pune probleme serioase oricărui inamic; ținând cont de condițiile climatice și de relief în care aceștia au fost pregătiți.
Israelul continuă să acuze Hamas că folosește adăposturi civile ( Spitale, școli, etc..) pentru a ascunde echipamentul militar folosit în acest conflict. Acest lucru contravine unei rezoluții ONU din 2006 pe care Hamas o încalcă cu regularitate. Armata israeliană a descoperit în urma mai multor raiduri astfel de echipamente.
Atacurile dintre Israel și Hezbollah, care afirmă că acționează în semn de solidaritate cu Hamas, sunt de o violență fără precedent de la războiul israeliano-libanez din 2006, în pofida faptului că sunt limitate în zone de frontieră din sudul Libanului. Confruntările s-au soldat cu 175 de morți în Liban – inclusiv 129 de combatanți Hezbollah și 20 de civili – potrivit unui bilanț întocmit de AFP. În nordul Israelului, nouă militari și cinci civili au fost uciși, potrivit autorităților.
Amenințările pentru Israel continuă după ce, vineri 5 ianuarie, liderul islamist al mișcării libaneze pro-Iran Hezbollah, Hassan Nasrallah a anunțat o ripostă ”inevitabilă” față de atacul atribuit Israelului, în teritoriul său din Beirut, în care a fost ucis numărul doi politic al mișcării islamiste palestiniene Hamas, Saleh al-Arouri. Acest atac în teritoriul de sud al Beirutului ”este grav și nu va rămâne fără răspuns”, a spus H. Nasrallah într-un mesaj televizat, dând asigurări că mișcarea sa va ”răspunde” pe ”câmpul de luptă”. ”Riposta este inevitabilă”, spune liderul Hezbollah, a cărui formațiune lansează zilnic atacuri împotriva Israelului din sudul Libanului.
Cam așa începem anul 2024, cu un nou conflict care stă să degenereze într-un nou război. Război care se pare că va angrena mai mulți factori din zonă.
Ceea ce este cel mai grav este că zona Liban, Israel, Iran și teritoriile limitrofe fierb de foarte multă vreme.
Avem nevoie, acum mai mult ca niciodată, de un consens între liderii mondiali, și nu numai, pentru a găsi cea mai bună rezolvare a acestui conflict. Deja oficialii europeni încep să realizeze, în urma informațiilor primite din teren, că lucrurile nu sunt așa ușor de rezolvat
Sperăm că nu vom avea parte de victime nevinovate și de alte distrugeri.
Să auzim de bine!
