Președintele Serbiei, Aleksandar Vucici, în timpul unei ceremonii de comemorare a celor morți în timpul intervenției NATO din Serbia, în 1999, a declarat că, țara sa nu se va alătura „niciodată” Alianței Nord-Atlantice. El a vorbit de admiterea Kosovo, pe care Serbia îl consideră parte a teritoriului său, în adunarea parlamentară a NATO.
„Mulțumim – acum știm că noi nu vom adera niciodată la NATO și că ne vom apăra şi proteja neutralitatea noastră militară. Iar când îi veți admite în Consiliul Europei, noi vom avea și pentru asta un răspuns. Ei nu ne pot lua dreptul de a trăi pentru țara noastră și de a iubi libertatea mai presus de orice”, a spus el. Liderul de la Belgrad a mai spus că Serbia „nu va accepta niciodată ca provincia Kosovo să fie separată de ea” și că „va lupta cu tot ce are la dispoziție pentru a-și păstra teritoriul”.
Dar de ce această înverșunare a Serbiei contra Alianței Nord-Atlantice? Refuzul Serbiei față de NATO poate fi legat de diverse motive, inclusiv istorice, politice și strategice. Este posibil ca Serbia să considere că aderarea la NATO ar putea compromite suveranitatea sa sau să genereze tensiuni interne. De asemenea, Serbia ar putea prefera să-și mențină neutralitatea sau să-și dezvolte relații mai strânse cu alte puteri regionale sau globale, ceea ce trebuie să dea de gândit la nivelul țărilor din Balcani.
Există mai multe motive pentru care Serbia ar putea refuza să adere la NATO:
1. Istorie și experiențe anterioare: Serbia are amintiri dureroase din conflictele anterioare din regiune, inclusiv bombardamentele NATO asupra Serbiei în 1999. Aceste experiențe pot influența reticența față de aderarea la organizația condusă de NATO.
2. Suveranitate și identitate națională: Unele țări consideră că aderarea la NATO ar putea compromite suveranitatea lor și ar putea dilua identitatea lor națională. Pentru Serbia, acest lucru ar putea fi o preocupare semnificativă, dată fiind istoria și cultura sa bogată.
3. Relațiile regionale și geopolitica: Serbia poate prefera să-și mențină neutralitatea sau să-și dezvolte relații cu alte puteri regionale sau globale, cum ar fi Rusia sau China. Aderarea la NATO ar putea crea tensiuni în relațiile cu aceste țări și ar putea afecta dinamica geopolitică din regiune.
4. Opiniile publice și politicile interne: Opiniile publice și politicile interne în Serbia ar putea juca, de asemenea, un rol important în decizia de a refuza aderarea la NATO. Dacă majoritatea populației sau a clasei politice sunt împotriva aderării, acest lucru ar putea face dificilă adoptarea unei poziții pro-NATO. Toate aceste aspecte pot contribui la decizia Serbiei de a refuza aderarea la NATO.
Refuzul de aderare la NATO ar putea ține și de relațiile Serbiei cu țările din Balcani care sunt complexe și variate, influențate de istorie, geopolitică și interese economice. În general, Serbia a avut relații diplomatice și economice cu vecinii săi din regiune, dar uneori au existat tensiuni și conflicte. Unele aspecte ale relațiilor Serbiei cu țările din Balcani includ:
1. Relațiile cu Bosnia și Herțegovina: Aceste relații sunt adesea complicate din cauza moștenirii istorice și etnice, în special în contextul războaielor din anii ’90. Cu toate acestea, Serbia și Bosnia și Herțegovina au semnat acorduri de cooperare și au dialogat în cadrul inițiativelor regionale și internaționale.
2. Relațiile cu Croația: Relațiile dintre Serbia și Croația au fost tensionate, în special din cauza războaielor din anii ’90 și a disputei asupra teritoriului și a problemelor etnice. Cu toate acestea, au existat încercări de a îmbunătăți relațiile prin intermediul dialogului diplomatic și al cooperării economice.
3. Relațiile cu Kosovo: Relațiile dintre Serbia și Kosovo rămân una dintre cele mai sensibile și complexe din regiune. Serbia nu recunoaște independența Kosovo, declarată unilateral în 2008, iar această chestiune rămâne un punct de conflict major în relațiile bilaterale și în procesul de stabilizare regională.
4. Relațiile cu alte state din regiune: Serbia are relații diverse cu alte state din Balcani, inclusiv cu Muntenegru, Macedonia de Nord, Albania și Slovenia. Aceste relații variază în funcție de contextul istoric, economic și politic.
În general, Serbia își dorește să-și consolideze relațiile cu vecinii săi din Balcani pentru a promova stabilitatea și dezvoltarea economică în regiune, dar există în continuare unele tensiuni și dispute care necesită rezolvare.
Așa că, relația cu Serbia trebuie tratată cu foarte mare precauție și diplomație, aceasta fiind una dintre țările care nu s- au menajat atunci când a fost vorba de a răspunde la un conflict.
Foto: Profimedia Image – Aleksandar Vucici.
Să auzim de bine!
