Alegerile prezidențiale din Ucraina urmau să aibă loc pe 31 martie 2024, dar campania nu a avut loc din cauza legii marțiale și a mobilizării generale. Zelenski a afirmat că alegerile acum „nu sunt la momentul potrivit”, subliniind că acestei probleme ar trebui să-i fie pus punct.
La mijlocul lunii februarie, Ucraina a prelungit legea marțială și mobilizarea generală până pe 13 mai, astfel că alegerile prezidențiale programate pentru această primăvară nu vor avea loc. Totodată, deputatul Radei Supreme Alexandr Dubinski, care se află la Kiev în arest sub suspiciunea de trădare, susține pe canalul său Telegram că biroul lui Vladimir Zelenski a încercat să confirme legalitatea extinderii puterilor sale după încheierea mandatului său, ocolind decizia Curții Constituționale a Ucrainei.
Anterior, Dubinski a declarat că mandatul lui Zelensky expiră în noaptea de 21 mai și nu poate fi prelungit. Și fostul premier ucrainean Mikola Azarov a confirmat că Zelenski își va pierde puterile după 21 mai. Cu toate acestea, la 1 martie, după cum a raportat agenția ucraineană UNN, Zelenski a creat o comisie de concurs pentru a selecta candidații pentru funcția de judecător al Curții Constituționale din cota șefului statului, concursul urmând să se finalizeze în iunie.
Publicația ucraineană „Zerkalo Nedeli”, citând surse neoficiale, a raportat încă pe 27 februarie că biroul lui Zelenski a pregătit un apel la Curtea Constituțională pentru a primi clarificări cu privire la legitimitatea acestuia după 20 mai. Mai târziu, Curtea Constituțională a raportat că nu a primit nicio contestație cu privire la problema legitimității lui Zelenski.
După cum a declarat Comisia Electorală Centrală a Ucrainei pe 6 martie, Zelenski nu va avea probleme cu legitimitatea după 20 mai, el trebuind să-și îndeplinească atribuțiile până la preluarea postului de noul șef ales al statului.
Recent Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat că problema recunoașterii lui Vladimir Zelenski ca președinte al Ucrainei ar putea pierde relevanță după 21 mai. Așa a comentat Lavrov declarația reprezentantului permanent al Rusiei la ONU, Vasilii Nebenzia, care a spus că decizia lui Zelenski de a nu organiza alegeri prezidențiale îl face ilegitim din 21 mai. După cum a remarcat diplomatul rus, există un număr tot mai mare de apeluri din partea partenerilor străini pentru ca Moscova să treacă la negocieri cu Kievul pentru a pune capăt ostilităților. În acest context Nebenzia a remarcat că se pune întrebarea cu cine să conducă aceste negocieri după 21 mai, chiar și ipotetic.
Politologul ucrainean Alexandr Dudciak, într-un interviu acordat „RIA Novosti”, a remarcat că refuzul de a desfășura alegeri prezidențiale a provocat critici din partea forțelor de opoziție. Cu toate acestea, criza de legitimitate nu reprezintă o amenințare serioasă pentru Zelenski.
Într-un interviu acordat „Fox News”, Zelenski și-a exprimat încrederea în sprijinul ucrainenilor și nu a manifestat nicio îndoială cu privire la realegerea sa. Potrivit Institutului Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), în martie 69% dintre ucraineni s-au pronunțat împotriva votului până când legea marțială nu va fi ridicată. În octombrie au fost considerabil mai mulți ,cifra constituind 81%. În martie 60 la sută din ucraineni au avut încredere în actualul președinte, pe când acum doi ani această cifră era de 90 %.
