Rusia a emis acuzații la adresa Armeniei, sugerând că aceasta încearcă să deterioreze relațiile tot mai fragile dintre cele două țări. Recent, Erevanul a pus sub semnul întrebării rolul Moscovei ca garant al securității regionale, fapt ce a adâncit tensiunile dintre cele două state.
Pe 12 martie, prim-ministrul Nikol Pașinian a declarat că Armenia va părăsi Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), alianță compusă din fostele republici sovietice sub egida Rusiei. Erevanul nu a vorbit niciodată până acum în mod direct despre posibilitatea de a părăsi blocul militar, limitându-se doar la intențiile de înghețare a calității de membru al acestuia. Atât Pașinian însuși, cât și alți membri ai guvernului armean, la sfârșitul anului trecut, au răspuns în mod ambiguu întrebărilor despre o posibilă ieșire din OTSC, lăsându-și loc de manevră. Acum Armenia a înaintat un ultimatum.
Amenințarea de a părăsi alianța condusă de ruși nu este singura declarație de rezonanță a premierului armean. El a pus sub semnul întrebării privind participarea țării la Uniunea Eurasiatică. Întrebarea dacă Armenia ar trebui să rămână în Uniunea Eurasiatică sau să depună eforturi pentru a adera la Uniunea Europeană ar trebui să fie decisă printr-un referendum, a spus Pașinian. „În această situație, luăm în considerare diverse scenarii. Și când vom avea o propunere pregătită pentru societate, o vom prezenta”, a adăugat el.
Cel mai mult Erevanul este nemulțumit de modul în care Moscova și-a îndeplinit obligațiile aliate în ultimii patru ani. În principal sunt vizate chestiunile privind Nagorno-Karabah și eșecul misiunii de menținere a păcii în zonă. Principalul iritant este inacțiunea Rusiei și a OTSC ca răspuns la conflictul militar dintre Armenia și Azerbaidjan.
Amintim că luptele au izbucnit de mai multe ori la granița dintre Armenia și Azerbaidjan în 2021 și 2022. Erevan susține că Azerbaidjanul a intrat pe teritoriul țării și a ocupat aproximativ 140 de kilometri pătrați de zone de graniță. Armenia a apelat în mod repetat la OTSC cu o cerere de a lua măsuri: conform articolului 4 din Carta organizației, un atac asupra oricăruia dintre membrii săi este echivalent cu un atac asupra tuturor. Cu toate acestea, nici blocul, nici Moscova nu au fost de acord să recunoască agresiunea Azerbaidjanului, cum a pretins Armenia.
Ca răspuns la criticile survenite în contextul în care Armenia a exprimat nemulțumirea față de lipsa de sprijin din partea Rusiei în timpul conflictului armat din 2020, Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat într-un interviu că Armenia, prin denaturarea istoriei și sub false pretexte, își îndreaptă deliberat politica spre o ruptură cu Federația Rusă.