În ultima perioadă de timp armata rusă a lansat atacuri repetate cu rachete la scară largă asupra instalațiilor energetice din Ucraina. În urma unui asemenea atac, Centrala Hidroelectrică Nipru (DneproGES), care este cea mai mare hidrocentrală din țară, și-a oprit funcționarea. Șeful Ministerului Energiei al Ucrainei, German Galușcenko, a declarat că Rusia a efectuat „cel mai mare atac asupra sectorului energetic ucrainean din ultima vreme”.
Compania energetică ucraineană DTEK a anunțat pierderea a 80% din capacitatea sa de generare. „5 din 6 dintre centralele noastre termice sunt grav avariate”, a raportat agenția UNIAN cu referire la comunicatul companiei.
Atacul asupra sistemului energetic al Ucrainei a implicat sute de rachete și de drone kamikaze, printre țintele atacurilor numărându-se centralele și liniile electrice, barajele hidroelectrice, clădirile rezidențiale toate fiind supuse bombardamentelor masive. În consecință, în mai multe regiuni ale Ucrainei au fost introduse întreruperi de curent după ce țara a pierdut 80% din capacitatea centralelor termice. În șase regiuni ale Ucrainei, a fost introdus un program pentru stingerea luminilor seara. După cum a comunicat aceiași agenție UNIAN, Ukrenergo va întrerupe electricitatea de la 18:20 la 22:00 în regiunile Dnepropetrovsk, Donețk, Zaporojie, Kirovograd, Poltava și Sumy ale țării. După cum a comunicat primarul din Harkov, Igor Terekhov, aproape toată infrastructura energetică critică din oraș a fost distrusă de atacurile cu rachete rusești.
La rândul său, Armata Ucraineană a atacat o serie de rafinării de petrol pe teritoriul rus, dronele ucrainene reușind de la începutul anului să „elimine” o zecime din producția de combustibil a Rusiei. Printre ele a fost și rafinăria Taneco din Tatarstan, care se află pe locul trei în ceea ce privește volumele de rafinare a petrolului în Federația Rusă. La această întreprindere care produce 6% din toată benzina din Rusia și aproape 10% din motorină, una dintre unitățile de rafinare a petrolului a luat foc, au declarat surse din industrie pentru Reuters. Potrivit unuia dintre interlocutorii agenției, rafinăria a fost paralizată: unitatea AVT-7, care reprezintă jumătate din capacitatea uzinei – 21,7 mii tone de petrol pe zi, a fost oprită de urgență.
Situată la 10 km de Nijnekamsk, uzina Taneco a devenit prima rafinărie de petrol construită de la zero în Rusia post-sovietică. Anul trecut, a procesat 17 milioane de tone de petrol și a fost pe locul al doilea în volume de producție, după Rafinăria Omsk a Gazprom Neft și Rafinăria Kirishi a Surgutneftegaz. Acesta din urmă a fost atacat de o dronă pe 12 martie, dar nu a suferit avarii grave și a continuat să lucreze.
Cu toate acestea, cel puțin trei mari rafinării de petrol nu au putut fi protejate de raidurile UAV din martie. Pe 13 martie, cea mai mare rafinărie de petrol Rosneft din Ryazan, care furnizează combustibil Moscovei și regiunii, a fost lovită de un UAV. După incendiu, două unități au încetat să funcționeze la uzină, în urma cărora producția de benzină a scăzut cu o treime (3,3 mii tone pe zi), iar producția de motorină cu mai mult de jumătate (5,8 mii tone pe zi). Pe 16 martie, din cauza unui atac cu UAV, singura unitate de rafinare a petrolului operațională de la rafinăria de petrol Syzran a luat foc, iar pe 23 martie, una dintre cele două unități de rafinare a petrolului a fost oprită la rafinăria de petrol Rosneft Kuibyshev.
Ca urmare, producția de benzină din Rusia a scăzut cu 10% în cele trei săptămâni din martie, la 754,6 mii tone, potrivit Rosstat. Producția de motorină în aceeași perioadă a scăzut cu 3,9%, la 1,648 milioane de tone.
Din cauza amenințării unei penurii de produse petroliere, Kremlinul a apelat la Belarus pentru ajutor. Șeful Comitetului pentru Energie al Dumei de Stat a Federației Ruse, Pavel Zavalny, a anunțat pe 28 martie că s-a ajuns la un acord privind achiziționarea a 100-150 de mii de tone de benzină din Belarus pe lună.
Într-un interviu acordat DW de expertul militar Wolfgang Richter de la Institutul Austriac pentru Politică Europeană și de Securitate, el a exprimat îndoieli cu privire la faptul că atacurile Ucrainei asupra țintelor din inima Rusiei ar reprezenta în vreun fel un punct de cotitură în război. O părere împărtășită și de Stefan Meister, de la Societatea Germană pentru Politică Externă (DGAP): atacul ucrainean ar slăbi cu siguranță logistica și proviziile rușilor dar Moscova nu este pregătită să facă acum compromisuri. Dimpotrivă: raidurile spectaculoase ale ucrainenilor ar putea genera mai multă furie și ar putea duce la o reacție mai dură. Moscova are încă resurse mari, cruciale pentru cursul războiului.
