În ciuda succesului partidelor radicale de dreapta în diverse țări la alegerile pentru Parlamentul European, puterea din legislativul european va rămâne în continuare în mâinile grupurilor politice de tradiție. Partidul Popular European (PPE) al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a consolidat poziția. Alături de partidele de stânga, de centru și de centru-dreapta, PPE promite să sprijine politica europeană de susținere a Ucrainei în războiul cu Rusia.
Conform rezultatelor preliminare, ultraconservatorii și naționaliștii, care aveau aproximativ 20% din mandatele parlamentului anterior, ar putea crește reprezentarea la aproape 25%, scrie Financial Times. Aceste partide promovează politici anti-imigrație și anti-verzi, influențând astfel politica din interiorul comunității europene. Unii dintre ei, precum Alternativa pentru Germania (AfD), au opinii pro-Putin. AfD a obținut 15,6% din voturile germane, depășind social-democrații cancelarului Olaf Scholz, care au înregistrat cel mai mic scor din istoria lor, de 14%. Cu toate acestea, blocul de opoziție CDU-CSU, cu aproape 30% din voturi, sprijină activ Ucraina și a cerut de mai multe ori furnizarea de rachete Taurus cu rază lungă de acțiune pentru Kiev.
Partidul Frații Italiei, condus de prim-ministra Giorgia Meloni, a obținut aproape 29% la europarlamentare. Deși considerat de extremă dreapta, acesta susține atât Uniunea Europeană, cât și Ucraina. „Sunt mândră că Italia, care are astăzi cel mai puternic guvern, face parte din G7 și din Europa”, a declarat Meloni după alegeri.
Deși Meloni este curtată de Marine Le Pen, fondatoarea Partidului Adunării Naționale al Franței, o coaliție cu dreapta italiană nu a fost exclusă de președinta von der Leyen, care intenționează să rămână pentru un al doilea mandat. Partidul Democrat din Italia de opoziție de centru-stânga a acumulat 24%.
În Ungaria, poziția partidului premierului Viktor Orban a fost serios subminată. El a încercat să mobilizeze alegătorii prezentându-se ca un politician care încearcă să prevină escaladarea conflictului militar în Europa, opunându-se ajutorului pentru Ucraina. Cu toate acestea, partidul său Fidesz, a câștigat doar 44,6%, cel mai mic scor în 20 de ani. Orban a fost contestat de Peter Magyar, fondatorul partidului Respect și Libertate, care a obținut peste 30%. Magyar a numit rezultatele „sfârșitul unei ere” și „Waterloo” pentru partidul de guvernământ: „Acum suntem oficial cel mai mare partid de opoziție”, a declarat el.
Reprezentarea extremei drepte olandeze în Parlamentul European a crescut de la 1 la 6 locuri, dar partidul lui Geert Wilders, câștigătorul alegerilor naționale din 2023, se află acum puțin în urma alianței de centru-stânga a Partidului Laburist și Verzilor cu Stânga.
Cel mai impresionant rezultat a fost întărirea semnificativă a poziției extremei drepte în Germania și Franța. Partidul Renașterii lui Emmanuel Macron a primit 15,2% din voturi, față de 31,5% pentru Partidul Adunării Naționale al lui Le Pen. După aceasta, Macron a anunțat dizolvarea Adunării Naționale și convocarea alegerilor parlamentare în Franța într-o lună.
Forțele de extremă dreapta au obținut primul loc în Austria și și-au îmbunătățit pozițiile în Grecia, România și Cipru. Totuși, cel mai mare număr de voturi a fost acumulat de Partidul Popular European, care și-a crescut reprezentarea de la 176 la 185 de locuri în noul parlament, care va avea 720 de locuri. PPE va deține 25,7% din legislativul european nou ales.
Simon Hicks, profesor de științe politice la Institutul Universitar European din Florența, susține că PPE va deveni și mai puternic datorită cooperării cu partidele de dreapta și de stânga. Președinta Comisiei Europene, von der Leyen, a declarat: „Aceste alegeri ne-au dat două semnale: majoritatea din centru rămâne în favoarea unei Europe puternice, esențială pentru stabilitate. Însă, partidele de extremă stângă și dreapta au câștigat sprijin, ceea ce înseamnă că majoritatea din centru poartă o responsabilitate și mai mare pentru obținerea rezultatelor.”
Sursa Foto: https://results.elections.europa.eu/
