Mii de protestatari, în mare parte vânzători ambulanți, au ajuns recent în capitala Boliviei, după un marș de aproape 100 de kilometri pe jos de-a lungul autostrăzii naționale. Aceștia fac parte din vasta forță de muncă informală a țării sud-americane, iar cererea lor reflectă ani de nemulțumire crescândă: „Vrem dolari!” Aceasta este o reacție la rezervele de schimb valutar ale națiunii, care se epuizează periculos. Protestatarii au cerut guvernului acțiuni concrete pentru rezolvarea crizei economice ce amenință stabilitatea financiară a Boliviei. Reuters îl citează pe Roberto Ríos Ibáñez, secretarul general al Confederației Comercianților din Bolivia: „Putem schimba țara pentru că suntem motorul producției. Guvernul nu ascultă. De aceea suntem în stradă.”
AP Photo/Juan Karita, File
Bolivia este extrem de bogată în resurse naturale, fiind unul dintre cei mai mari producători de gaz natural din America de Sud. Țara deține și vaste rezerve de minereuri, inclusiv zinc, argint, plumb și aur. În special, Bolivia are unele dintre cele mai mari rezerve de litiu din lume, localizate în Salar de Uyuni, un vast deșert de sare. Această resursă este esențială pentru bateriile reîncărcabile, ceea ce face din Bolivia un jucător cheie pe piața globală a energiei verzi.
Pe fondul tensiunilor create de acest protest s-a declanșat o tentativă de lovitură de stat. În seara de miercuri, 26 iunie 2024, inima capitalei Boliviei, La Paz, părea să se clatine pe marginea haosului. Forțele armate boliviene care sub comanda generalului Juan José Zúñiga pătrunseseră în palatul prezidențial, s-au retras după o confruntare dramatică care a dus la demiterea și arestarea generalului.
Conform Associated Press, președintele Arce l-a confruntat pe comandantul general al armatei — Juan José Zúñiga, care părea să conducă rebeliunea — pe holul palatului, spunând: „Sunt căpitanul tău și îți ordon să-ți retragi soldații, nu voi permite această nesupunere.”
Mai devreme în acea zi, unități militare conduse de generalul Zúñiga – recent demis din funcția sa – s-au adunat în Plaza Murillo, centrul simbolic al puterii boliviene. Martorii au raportat un vehicul blindat care a lovit ușa palatului prezidențial, urmat de soldați care au năvălit în clădire. „Astăzi, țara se confruntă cu o tentativă de lovitură de stat,” a declarat președintele Arce, cu soldați înarmați vizibili în afara palatului. „Poporul bolivian este chemat astăzi. Avem nevoie ca poporul bolivian să se organizeze și să se mobilizeze împotriva loviturii de stat în favoarea democrației.” – citează Reuters. președintele Arce l-a numit apoi pe José Wilson Sanchez în funcția de nou comandant militar, îndemnând la calm și la restabilirea ordinii. Sanchez a ordonat întregului personal mobilizat să se întoarcă la unitățile lor, subliniind necesitatea de a evita vărsarea de sânge.
Statele Unite, monitorizând îndeaproape situația, au cerut calm și reținere. Tensiunile au escaladat în Bolivia pe măsură ce țara se îndreaptă spre alegerile generale din 2025. Intenția de revenire a fostului președinte Evo Morales reprezintă o provocare semnificativă pentru fostul său aliat, președintele Arce, creând o prăpastie adâncă în cadrul partidului socialist de guvernământ și amplificând incertitudinea politică.
Morales, care a guvernat Bolivia din 2006 până la destituirea sa în 2019 în mijlocul unor proteste pe scară largă, rămâne o figură importantă. El a fost înlocuit de un guvern conservator interimar înainte ca Arce să câștige președinția în 2020. Recent, generalul Zuniga și-a exprimat opoziția față de o posibilă revenire a lui Morales, ceea ce a dus la demiterea sa de către Arce. Poziția și acțiunile lui Zuniga au adâncit diviziunile politice din țară.
Ministrul de Interne Eduardo del Castillo a etichetat acțiunile lui Zuniga ca o încercare de a câștiga sprijinul public, menționând că rănile suferite de nouă persoane în timpul confruntării au dovedit că nu a fost doar un exercițiu. Fostul președinte Evo Morales, liderul partidului de guvernământ MAS, a promis că susținătorii săi se vor mobiliza pentru a apăra democrația, respingând acțiunile militare. „Nu vom permite ca forțele armate să violeze democrația și să intimideze oamenii,” a declarat Morales.
Procuratura publică a Boliviei a anunțat că va lansa o anchetă penală împotriva lui Zuniga și a altor implicați în tentativa de lovitură de stat. Liderii regionali și-au exprimat solidaritatea cu președintele Arce și instituțiile democratice ale Boliviei. Președintele Mexicului, Andres Manuel Lopez Obrador, a condamnat cu fermitate tentativa de lovitură de stat, exprimând sprijin total pentru Arce. Chiar și opoziția conservatoare din Bolivia, inclusiv fostul președinte Jeanine Anez, care a fost închisă în 2022 în mijlocul tulburărilor politice, a denunțat acțiunile militare. Anez a subliniat că guvernul trebuie schimbat prin alegeri democratice, programate pentru 2025, afirmând: „Noi, bolivienii, vom apăra democrația.” – citează Reuters.
Evenimentele recente subliniază peisajul politic fragil al Boliviei, pe măsură ce națiunea se confruntă cu instabilitatea economică și diviziuni politice profunde. Răspunsul comunității internaționale și dinamica internă a țării vor fi cruciale în conturarea traiectoriei viitoare a Boliviei.