Vreau să fiu foarte clar, și o spun răspicat cu toată convingerea, că sunt dispus să lupt pentru țara mea la nevoie, pentru că, în continuare, cred în valorile pe care se construiește societatea românească și cred că pentru aceste valori merită să luptăm. Da, este o declarație a unui om care și- a satisfăcut stagiul militar și poate fi încorporat.
Înainte ca Rusia să-și lanseze invazia pe scară largă în Ucrainei, cei mai mulți politicieni, dar și strategi militari, inclusiv conducătorii din Kiev, erau sceptici că un război major ar putea reveni în Europa. După mai bine de doi ani, o altă schimbare cândva de neconceput este în curs, și anume de recrutarea celor care luptă pe front.
Multe țări din Europa au reintrodus sau extins serviciul militar obligatoriu pe fondul amenințării tot mai mari venite din partea Moscovei, acțiune ce face parte dintr-o serie de politici ale NATO menite să întărească apărarea aliaților, dar mai ales a țărilor care sunt vecine cu conflictul.
Robert Hamilton, șeful cercetării Eurasia la Institutul de Cercetare pentru Politică Externă a declarat: “Ne dăm seama că am putea fi nevoiți să adaptăm modul în care ne mobilizăm pentru război și modul în care producem echipamente militare și recrutăm, dar și pregătim personalul”. Robert Hamilton ,este fost ofițer al armatei americane cu o expertiză de 30 de ani, a avut o declarație foarte dură referitoare la recrutarea de combatanți, și anume:„Este tragic de adevărat că aflându-ne, în 2024, ne confruntăm cu întrebări de genul: cum să mobilizăm milioane de oameni pentru a fi aruncați într-o mașină de tocat carne de război, dar aici ne-a pus Rusia”. Greu de digerat o astfel de declarație, dar vom vedea cum vor răspunde comandanții armatelor din alianță.
Este evident că riscurile pentru un război extins în Europa au crescut după ce președintele rus Vladimir Putin „a recurs în cele din urmă la un conflict deschis” în Ucraina, urmărindu-și scopul de a „recrea imperiul sovietic”…. „Deci avem acum un război în Europa pe care nu credeam că îl vom mai vedea”… „Nu este clar dacă acesta este un nou Război Rece sau un război fierbinte în curs de dezvoltare”, dar „este un avertisment foarte iminent pentru NATO că trebuie să-și reconstruiască apărările”. a declarat generalul Wesley Clark (rezervă), care a servit ca și Comandant suprem aliat al NATO în Europa, parcă întărind spusele lui R. Hamilton. Clark a condus forțele NATO în timpul războiului din Kosovo deci putem spune că are multă experiență care trebuie luată în serios după astfel de declarații.
Toate aceste eforturi includ recrutarea, a spus Clark.
Este clar că pentru a avea soldați pe câmpul de luptă, revenirea la recrutarea obligatorie este o realitate. Acest lucru, din punctul meu de vedere, nu se poate face decât prin reintroducerea stagiului militar obligatoriu, de ce? pentru că indiferent cât de mult ne-am dori să atragem tineri dornici de încorporare voluntară, și indiferent de beneficiile oferite acestora, este clar că, nu există un interes din partea acestora să devină soldați voluntari.
Multe țări din Europa au încetat recrutarea obligatorie după ce Războiului Rece s-a sfârșit, unele dintre acestea, în special în Scandinavia și Țările Baltice, au reintrodus serviciul militar obligatoriu în ultimii ani, în mare parte din cauza amenințării ruse. Letonia este ultima țară care implementează recrutarea obligatorie. Serviciul militar obligatoriu a fost reintrodus la 1 ianuarie 2024, după ce a fost desființat în 2006.
Ints Kalnins/Reuters
În aprilie, Norvegia a prezentat un plan ambițios pe termen lung care aproape că va dubla bugetul de apărare al țării și va adăuga peste 20.000 de soldați, angajați și rezerviști înroșiți în forțele armate. Recrutarea în Norvegia este obligatorie și în 2015 a devenit primul stat membru al alianței defensive NATO care a recrutat atât bărbați, cât și femei în condiții egale.
„Avem nevoie de o apărare adecvată scopului în mediul de securitate emergent”, a spus premierul Jonas Gahr Støre.
Dezbateri pe tema recrutării obligatorie a avut loc și în România, dar și alte țări europene care în prezent nu mai solicită recrutarea.
Cu siguranță cea mai surprinzătoare transformare a acestei teme este în desfășurare în Germania, care de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial a avut o aversiune față de militarizare. Germania și-a actualizat anul acesta planul în cazul în care ar putea izbucni un conflict deschis în Europa, iar ministrul Apărării Boris Pistorius a prezentat o propunere în luna iunie a.c. pentru un nou serviciu militar voluntar. „Trebuie să fim pregătiți pentru război până în 2029”, a declarat acesta.
Întrucât recrutarea rămâne o temă nepopulară în unele țări, NATO se luptă să-și atingă noul obiectiv de a avea 300.000 de soldați pregătiți pentru a fi activați într-o lună și încă o jumătate de milion disponibili în șase luni, a declarat Sean Monaghan, care realist fiind a continuat spunând: „Vedem acum că această dezbaterea în furie. Acest lucru nu se poate întâmpla peste noapte, este o mare schimbare de mentalitate.” Sean Morgan este un bursier al programului Europa, Rusia și Eurasia la Centrul de Studii Strategice și Internaționale.
„În timp ce NATO a declarat că a îndeplinit deja acest obiectiv, UE a spus că membrii săi vor avea probleme. NATO se bazează pe forțele americane pentru a-și atinge ținta. Aliații europeni trebuie să găsească noi modalități de a genera personal pregătit de luptă. Trebuie să dea ceva aici. Dar o altă problemă este că această mobilizare ar permite NATO să lupte doar într-un conflict relativ scurt de până la șase luni, a adăugat Monaghan.
Fortele NATO FOTO: Profimedia
NATO este în căutarea unor soluții cu aplicabilitate rapid, altfel riscă să fie în contratimp cu acțiunile inamicului, indiferent cum se va numi acesta. Alianța NATO și-a revizuit strategia și și-a sporit capacitățile în ultimul deceniu ca răspuns la amenințarea tot mai mare din partea Moscovei. Atacul pe scară largă al Rusiei asupra Ucrainei în 2022, care a urmat sprijinului său pentru separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei și anexării ilegale a Crimeei în 2014, i-a determinat inevitabil pe aliați să reevalueze dacă erau pregătiți pentru război și să-și întărească apărarea.
Purtătorul de cuvânt al NATO, Farah Dakhlallah, într-o intervenție pentru CNN a declarat: “Din 2014, NATO a suferit cea mai semnificativă transformare în apărarea noastră colectivă de generații , am pus în aplicare cele mai cuprinzătoare planuri de apărare de la Războiul Rece, având în prezent peste 500.000 de soldați pregătiți.”
Este evident că, pe lângă luptele din Ucraina, Rusia a lansat și un război hibrid în toată Europa, spun experții, care implică atacuri asupra infrastructurii, atacuri cibernetice, dezinformare, sabotaj, interferență electorală și armonizarea migrației. De aceea există solicitări, din partea NATO, ca aliații să își mărească capacitățile în continuare și mai rapid.
Ce face România în această situație? Suntem capabili să gestionăm o situațe în care vom avea nevoie de personal pregătit/soldați pentru a interveni într-un conflict deschis în care va fi atrasă România?
Președintele României respinge ideea recrutării obligatorii a tinerilor în Armată. Klaus Iohannis susține că aceștia pot fi atrași spre cariera militară cu solde mai mari.
”Nu m-am gândit la recrutare obligatorie și nu voi avansa așa ceva. Asta este o chestiune foarte clară. În rest, cred că trebuie să existe mai multă informație și mai multă atractivitate pentru cariera militară, mai multă atractivitate însemnând, evident, și o soldă pe măsura implicării fiecărui militar.”
Consider că aceste subiecte se bazează pe date foarte exacte culese din foarte multe surse de încredere și sunt lansate ca teme de dezbatere tocmai pentru a pregăti schimbarea. Da, cu siguranță, vom avea o recrutare obligatorie mai devreme sau mai târziu.
Trăim vremuri complicate și greu de gestionat de oameni care nu înțeleg strategii.
Sursa foto: deschide.md
Să auzim de bine!
