Acest lucru se precizează într-o declarație a Consiliului Uniunii Europene citată de Reuters. Agenția notează că acest proces ar putea dura câțiva ani.
Pentru a liberaliza regimul de vize, Armenia va trebui să îndeplinească o serie de cerințe de la Bruxelles. Regimul fără vize va fi discutat „în cazul respectării depline a criteriilor”, iar responsabilitatea pentru determinarea și evaluarea acestor criterii va fi suportată de Consiliul UE și de statele membre, se arată în comunicat.
La rândul său, ministrul armean de externe Ararat Mirzoian a declarat că decizia Consiliului UE privind liberalizarea regimului de vize „este o etapă foarte importantă în aprofundarea parteneriatului dintre Armenia și UE, bazat pe valori și principii comune”.
Schimbarea regimului de vize va permite cetățenilor armeni să efectueze vizite pe termen scurt în țările din spațiul Schengen. Reguli similare se aplică deja Moldovei, Ucrainei și Georgiei.
UE a clarificat că regimul fără vize va fi introdus numai după ce Erevanul va atinge anumite „referințe”. Acest proces poate dura câțiva ani.
În ultimul timp Armenia încearcă din ce în ce mai mult să se distanțeze de Moscova, după ce nu a reușit să mențină controlul asupra Nagorno-Karabah, care a intrat în componența Azerbaidjanului. În aprilie, republica a convenit asupra cooperării cu Uniunea Europeană și a promis că va contracara eludarea sancțiunilor anti-ruse. Ca parte a ceea ce președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, numește un „program de parteneriat nou și ambițios”, UE va oferi 270 de milioane de euro pe parcursul a patru ani pentru a sprijini afacerile și industria țării. Fondurile vor fi folosite pentru noi proiecte privind utilizarea surselor regenerabile de energie. În prezent, sectorul energetic armean este puternic dependent de Rusia, care este singurul furnizor de gaze și combustibil nuclear pentru centrala nucleară locală.
În martie 2024, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care propune să ia în considerare posibilitatea acordării statutului de candidat Armeniei la aderarea la UE. Printre altele, documentul menționa decizia republicii de a îngheța participarea la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO). Autorii rezoluției au subliniat că în acest fel Armenia încearcă să-și reducă dependența față de Rusia.
Uniunea Europeană a oferit și asistență militară Erevanului în valoare de 10 milioane de euro. „Scopul măsurii de asistență este de a consolida capacitatea logistică a forțelor armate armene și de a contribui la îmbunătățirea protecției civililor în situații de criză și urgență”, se arata într-un comunicat de pe site-ul Consiliului Uniunii Europene.
Surse din publicația armeană Hrapak au susținut că premierul armean Nikol Pașinian va depune o cerere de aderare la UE „cel târziu în toamnă”. El a explicat că republica trebuie să devină mai puternică, dacă nu militar, atunci măcar economic. Pașinian a subliniat că nu mai are „nicio speranță sau așteptare” cu privire la Rusia, iar Occidentul poate garanta securitatea.
Apropierea Armeniei de UE se produce pe fundalul suspendării procesului de integrare europeană a Georgiei. Motivul pentru aceasta a fost o serie de inițiative legislative ale guvernului georgian, în care Bruxelles-ul a constatat o încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Image via euneighbours.eu.
