Romanii trebuie să se obișnuiască cu creșterea dobânzilor

Analistul financiar Irina Chițu a explicat la Digi24 că românii ar trebui să se obișnuiască cu dobânzi mai mari în următorii doi-trei ani. „Va mai sta această dobândă cred că destul de mult timp de acum încolo până când nu vedem că va scădea inflația consistent. Cred că se va menține până la sfârșitul anului pentru că sunt presiuni, creșterile de pensii, creșterile de salarii vor alimenta inflația. Ori toate aceste creșteri se regăsesc mai departe în servicii, că acolo intră în primul rând salariile angajaților, dar și la produse la fel – angajații având venituri mai mari, salarii vor trebuie acestea acoperite costurile de undeva și se bagă până la urma în prețul produselor. Cred că următorii doi, trei ani trebuie să ne obișnuim cu aceste dobânzi”, a spus Irina Chițu.

Creșterea dobânzilor legate de IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor) a devenit o preocupare majoră pentru  toți românii care au contractat credite ipotecare sau de consum cu dobândă variabilă. IRCC, care a înlocuit ROBOR în calculul dobânzilor pentru creditele noi în lei, este influențat de evoluția pieței monetare și de politica monetară a BNR (Banca Națională a României).

Care sunt motivele creșterii dobânzilor legate de IRCC:
1. Politica Monetară Restrictivă: Pentru a controla inflația ridicată, BNR a majorat treptat rata de referință, ceea ce a dus la creșterea costului finanțării pe piața interbancară. Aceasta, la rândul său, a crescut valorile IRCC.
2. Inflația: Inflația persistentă în România a determinat BNR să adopte măsuri de înăsprire monetară, influențând creșterea IRCC. În 2024, inflația din România a continuat să fie un subiect de interes major atât pentru autorități, cât și pentru cetățeni. Deși ritmul inflației a început să scadă față de vârfurile înregistrate în 2022 și 2023, România încă se confruntă cu provocări economice semnificative. În iulie 2024, rata inflației anuale a scăzut la aproximativ 9,4%, o valoare mai mică comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, când inflația a depășit 15%. Cu toate acestea, inflația rămâne ridicată în comparație cu media europeană și obiectivele Băncii Naționale a României.

3. Cererea de Credit: Pe măsură ce cererea de credite a rămas ridicată, presiunile asupra dobânzilor au continuat să crească, afectând valorile IRCC.

Efectele asupra consumatorilor:
– Creșterea Ratelor Lunare: Românii care au credite cu dobândă variabilă legate de IRCC au observat o creștere semnificativă a ratelor lunare.

– Reducerea Capacității de Împrumut:  Datorită costurilor mai mari de finanțare, băncile ar putea fi mai restrictive în acordarea creditelor noi, afectând capacitatea de împrumut a consumatorilor.

– Tensiuni Financiare: Pentru mulți debitori, creșterea ratelor poate duce la dificultăți în rambursarea creditelor, crescând riscul de neplată.

Ce pot face consumatorii:
– Reevaluarea Bugetului: Este important pentru debitori să-și revizuiască bugetul personal pentru a face față costurilor crescute ale creditelor.

– Refinanțare: Unele bănci oferă opțiuni de refinanțare, care ar putea oferi condiții mai avantajoase, în funcție de contextul economic și de profilul clientului.

– Consultarea cu Banca: Este recomandat să se discute cu banca pentru a explora opțiuni alternative sau pentru a găsi soluții personalizate care să atenueze impactul creșterii dobânzilor.

Situația descrisă reflectă incertitudinile economice cu care se confruntă România în acest an, mai ales în contextul deciziilor de politică monetară ale Băncii Naționale a României (BNR). În condițiile în care inflația rămâne ridicată, BNR se află într-o poziție delicată, fiind nevoită să echilibreze nevoia de a controla inflația fără a sufoca economia prin dobânzi prea ridicate. Într-un scenariu de agravare bruscă a condițiilor economice sau financiare, BNR ar putea recurge la o ședință specială pentru a adopta măsuri de urgență, cum ar fi o reducere sau majorare semnificativă a dobânzii. Totuși, așa cum ai menționat, astfel de măsuri ar putea fi interpretate ca un semn de panică, ceea ce ar putea afecta încrederea piețelor.