Schimbările în doctrina nucleară a Rusiei anunțate de Vladimir Putin reprezintă o creștere a tensiunilor internaționale și sunt menite să descurajeze sprijinul militar occidental pentru Ucraina. În esență, aceste modificări ar putea sugera o deschidere mai largă în ceea ce privește utilizarea armelor nucleare, ca răspuns la atacuri împotriva Rusiei, inclusiv atacuri care nu sunt neapărat nucleare.
Revizuirea doctrinară pare să fie un avertisment direct pentru SUA, UE și aliații NATO, care oferă sprijin militar și logistic Ucrainei. Rusia dorește să clarifice că orice atac asupra teritoriului său, chiar și prin mijloace convenționale, ar putea avea consecințe grave, inclusiv o posibilă intervenție nucleară. Una dintre metodele clasice de descurajare nucleară este ambiguitatea. Kremlinul nu specifică clar în ce condiții ar putea folosi armele nucleare, dar lasă deschisă opțiunea pentru o gamă mai largă de scenarii. Aceasta creează incertitudine pentru rivali și îi forțează să fie mai precauți.
SUA și Uniunea Europeană au condamnat declarațiile Rusiei ca fiind „iresponsabile”, reflectând îngrijorarea față de aceste declarații cu privire la răspunsul nuclear. Aceste declarații subliniază pericolul potențial pe care o astfel de revizuire a doctrinei îl poate aduce, crescând riscurile de neînțelegeri și de conflicte accidentale.
Declarațiile recente ale lui Vladimir Putin, care avertizează că orice atac convențional asupra Rusiei, sprijinit de o putere nucleară, va fi considerat un atac comun asupra țării, marchează o escaladare semnificativă a retoricii ruse. Acest avertisment sugerează că Rusia își redefinește doctrina nucleară pentru a reduce pragul la care ar putea recurge la utilizarea armelor nucleare.
Sursă foto: Alexei Nikolsky, Sputnik, Kremlin, via AP
La ședința Consiliului de Securitate de miercuri, unde s-au discutat modificările doctrinare, Putin nu a clarificat dacă documentul revizuit prevede un răspuns nuclear în cazul unui astfel de atac. El a accentuat, totuși, că Rusia ar putea recurge la arme nucleare ca reacție la un atac convențional care constituie o „amenințare critică la adresa suveranității noastre”. Această formulare ambiguă oferă o marjă considerabilă de interpretare.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a criticat declarația lui Putin ca fiind „complet iresponsabilă”, că „multe țări din lume, inclusiv China în trecut, și-au exprimat clar poziția atunci când el a agitat amenințarea nucleară.”
„Să facă asta acum, în timp ce liderii lumii sunt reuniți la New York pentru a discuta inclusiv despre necesitatea dezarmării și neproliferării, cred că va fi primit foarte prost la nivel global,” a adăugat Blinken, referindu-se la întâlnirea Adunării Generale a ONU.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Peter Stano, a criticat, într-un mod similar, declarațiile lui Putin despre doctrina nucleară, calificându-le drept „o continuare a comportamentului extrem de iresponsabil și inacceptabil” al liderului rus. Stano a subliniat că Putin „nu ezită să joace din nou cartea amenințării nucleare”.
În timp ce conflictul din Ucraina trece în al treilea an, Rusia înregistrează progrese lente, dar constante, iar Kremlinul încearcă să descurajeze sprijinul occidental sporit pentru Kiev. Ucraina a efectuat mai multe atacuri cu rachete și drone pe teritoriul Rusiei, ca răspuns la loviturile Moscovei, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat permisiunea Statelor Unite și altor aliați occidentali de a utiliza arme cu rază lungă de acțiune pentru a ataca mai adânc în Rusia. Administrația Biden a declarat că nu a autorizat Kievul să folosească arme americane pentru lovituri în interiorul teritoriului rus.
Joi, Zelenski s-a întâlnit cu președintele Biden, care a anunțat un nou pachet de ajutor militar în valoare de câteva miliarde de dolari. Acesta include, printre altele, o baterie suplimentară de apărare antirachetă Patriot și un nou lot de bombe ghidate de tip glisant, care pot fi lansate de avioanele de luptă F-16, câteva fiind deja livrate Ucrainei.
Putin a declarat că doctrina revizuită detaliază mai precis condițiile în care ar putea fi utilizate arme nucleare, indicând că acestea ar putea fi folosite în cazul unui atac aerian masiv. Noua formulare păstrează aceeași ambiguitate deliberată, lăsând deschisă posibilitatea unui răspuns nuclear la orice atac aerian, scopul fiind clar acela de a descuraja Occidentul de la a permite lovituri cu rază mai lungă de acțiune.
De la invazia Ucrainei în 2022, Putin și alți oficiali ai Kremlinului au amenințat în mod repetat Occidentul cu arsenalul nuclear al Rusiei, pentru a descuraja o creștere a sprijinului militar acordat Kievului.
La începutul acestei luni, Putin a avertizat Statele Unite și aliații NATO că permiterea Ucrainei să folosească arme cu rază lungă de acțiune furnizate de Occident împotriva teritoriului rus ar putea duce la un conflict direct între Rusia și NATO.
În concluzie, schimbările anunțate de Putin reflectă o încercare clară a Rusiei de a consolida descurajarea nucleară și de a preveni o intervenție mai agresivă din partea Occidentului în sprijinul Ucrainei. Cu toate acestea, astfel de declarații contribuie la o atmosferă de incertitudine și risc ridicat pe scena geopolitică.
Sursă foto: AFP via Getty Images
Să auzim de bine!
