Republica Moldova se va confrunta cu o alegere esențială la scrutinul prezidențial de duminică aceasta, decisiv în stabilirea parcursului său viitor: consolidarea orientării pro-europene sau restabilirea relațiilor strânse cu Moscova, într-un context geopolitic complicat de războiul din Ucraina vecină.
Președinta Maia Sandu, este recunoscută pentru eforturile sale de a îndrepta cu hotărâre această fosta republică sovietică spre Occident, ea este favorită în cursa electorală, la care participă 11 candidați. Autoritățile moldovene avertizează însă împotriva posibilelor tentative de destabilizare din partea Rusiei, acuzată de orchestrarea unor acțiuni menite să submineze referendumul simultan privind aderarea la Uniunea Europeană.
În 2020, Maia Sandu a obținut o victorie surprinzătoare, iar acum, la 52 de ani, intră în competiție cu un avantaj clar. Un sondaj recent realizat de think tank-ul WatchDog o creditează cu 36% din intențiile de vot pentru primul tur, iar experții prevăd o victorie probabilă în turul al doilea, programat pentru 3 noiembrie. În opinia sa, Moldova nu trebuie să „se oprească la jumătatea drumului”. Ea subliniază că “generația noastră are misiunea de a integra o Moldovă liberă și democratică în marea familie europeană.”
Pe de altă parte, Alexandr Stoianoglo, un fost procuror de 57 de ani sprijinit de socialiștii pro-ruși, este mult în urma lui Sandu, cu doar 10% din intențiile de vot. Stoianoglo critică guvernul pentru „intimidarea” opoziției, susținând că lupta împotriva influenței ruse este folosită ca pretext pentru încălcarea drepturilor cetățenilor.
Un alt subiect sensibil în aceste alegeri este puterea de cumpărare, afectată grav de inflația record din ultimii ani. În privința referendumului pentru înscrierea în Constituție a obiectivului de aderare la UE, 54% dintre respondenți se declară favorabili, în timp ce 35% se opun, iar aproximativ jumătate din populație percepe Rusia ca o amenințare.
Interferențele rusești sunt o preocupare majoră având în vedere că Rusia a desfășurat o campanie complexă de dezinformare și a investit masiv în propagandă pentru a influența rezultatul referendumului. Moscova și-a schimbat tactica, sprijinind un grup divers de candidați, inclusiv unii care se declară pro-europeni, dar care au ca scop slăbirea sprijinului pentru aderarea la UE.
Opoziția pro-rusă a lansat o campanie de boicotare a referendumului, sperând să împiedice atingerea pragului necesar de 33% pentru validarea rezultatelor, ceea ce ar putea destabiliza parcursul european al Republicii Moldova. „Bătălia finală va fi la alegerile legislative din 2025”, subliniază Valeriu Pașa, analist la WatchDog, indicând incertitudinea pe care o prezintă viitorul politic al țării.
În centrul campaniei de boicot se află oligarhul exilat Ilan Șor, condamnat pentru fraudă, care atacă frecvent, de la Moscova, „statul polițienesc” moldovenesc și îl acuză că este „o marionetă a Occidentului”.
Republica Moldova, o țară de 2,6 milioane de locuitori, a fost puternic afectată de războiul din Ucraina, în special din punct de vedere energetic, și se confruntă de decenii cu prezența trupelor ruse în regiunea separatistă Transnistria. Cu toate acestea, războiul a avut un efect paradoxal, accelerând apropierea țării de Occident. În urma acestei evoluții, Moldova a redus dependența de Moscova și a primit un sprijin considerabil din partea comunității internaționale, inclusiv un ajutor financiar record de 1,8 miliarde de euro anunțat recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Sursă foto: rfi.fr
