Home » Cine sunt oamenii Kremlinului la alegerile prezidențiale din Moldova? (ll)

Cine sunt oamenii Kremlinului la alegerile prezidențiale din Moldova? (ll)

• Corespondență de la Chișinău

by Gabriela Taranu

Mult timp preferatul Moscovei în Moldova a fost Igor Dodon care, în 2016, a câștigat fotoliul prezidențial în concurență cu Maia Sandu. Însă mandatul lui Dodon a fost plin de scandaluri de corupție, iar în politica externă președintele Dodon s-a manifestat supărător de rectiliniu pro-Moscova încât a devenit nefrecventabil în capitalele occidentale. La alegerile prezidențiale din 2020, Maia Sandu s-a revanșat convingător în concurență cu Dodon, care deși nu a putut fi reales pentru al doilea mandat, a rămas totuși pe interior unul dintre cei mai populari politicieni moldoveni.

Însă dosarului penal pornit în temeiul bănuielii de comitere a infracțiunilor: de coruperea pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de Patrie și îmbogățire ilicită, pe care toată Moldova l-a văzut la televizor a făcut ca Moscova să nu-și asume riscuri de a-l sprijini din nou exclusiv pe Dodon la alegerile din 2024. În timp ce Dodon nu a putut călători în Rusia timp de câțiva ani – i s-a interzis să părăsească Moldova din cauza dosarului intentat pe cazul de corupție, Șor a stabilit legături strânse la Moscova, prefăcând-se într-un veritabil concurent al liderului socialiștilor moldoveni pentru grațiile Kremlinului. În aceste împrejurări liderul socialist s-a întors la Moscova abia în iulie 2024 pentru a spune că nu va candida la președinție pentru că partidul a decis să nu-l nominalizeze pe el, ci pe un politician mai moderat și mai puțin pro-rus, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo.

Stoianoglo, etnic găgăuz ce vorbește cu anumită dificultate limba română,  este aproape necunoscut la Moscova. A încercat de două ori – în 2006 și 2015 – să fie ales șef al Găgăuziei, dar a pierdut de ambele ori. În 2019, a câștigat concursul pentru funcția de procuror general, dar după venirea la putere a lui Sandu a fost demis sub acuzația de corupție. Stoianoglo a protestat împotriva acestor acuzații la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și a câștigat cazul, dar așa și nu a fost repus în funcția sa. Această poveste i-a creat fostului procuror general imaginea unui funcționar cinstit care a suferit de pe urma unui guvern pro-european, ceea ce, se pare, a determinat Partidul Socialist să-l nominalizeze candidat la președinție în locul lui Dodon maculat cu scandaluri de corupție.

Nu este clar cum a reacționat Kremlinul la această nominalizare. Stoianoglo nu a fost niciodată considerat un politician deschis pro-rus și a susținut declarativ integrarea europeană a Moldovei. Mai mult, după începerea campaniei electorale, el a condamnat războiul din Ucraina și a numit Crimeea și Donbasul teritorii ocupate.

Pe de altă parte, fostul procuror general subliniază importanța bunelor relații cu Moscova și recunoaște dependența Republicii Moldova de piața și resursele energetice din Rusia. Iar nominalizarea sa de către Partidului Socialiștilor cu logo-ul sub forma unei stele roșii și cu  o lungă istorie de cooperare cu Kremlinul, îl conduce pe Stoianoglo într-o nișă politică pro-rusă.

Când Dodon a încercat să cheme alte partide de opoziție să se unească și să-l susțină pe Stoianoglo ca un candidat unic, nimeni nu a răspuns acestui apel. Nici Kremlinul nu pare să aibă o simpatie determinantă pentru Stoianoglo. Campania lui electorală nu este nici costisitoare, nici spectaculoasă, nici sofisticată politic: broșuri, ziare și reclame pe rețelele de socializare sunt toate destul de obișnuite. Moscova se uită mai degrabă la Stoianoglo ca la unul din mulții candidați care pledează pentru normalizarea relațiilor cu Rusia, așteptând rezultatele primului tur de alegeri.

Șansele lui Stoianoglo scad și din cauza faptului că socialiștii și comuniștii, deși sunt aliați in Parlament, au poziții diferite în ceea ce privește alegerile din 20 octombrie. Socialiștii l-au nominalizat pe Alexandru Stoianoglo pentru funcția de președinte, în timp ce comuniștii îl susțin pe Vasile Tarlev. Socialiștii pledează pentru boicotarea referendumului privind integrarea europeană, în timp ce comuniștii pledează pentru participare la referendum cu vot negativ. Comuniștii au anunțat într-un comunicat al partidului „că Dodon a insistat asupra desemnării lui Stoianoglo în calitate de candidat la prezidențiale pentru că el, în calitate de procuror general, nu a dat niciodată undă verde procesului pe cazul șpaga primită de Dodon de la Plahotniuc”.

Printre alți candidați la președinție se numără liderul formațiunii „Partidul Nostru” Renato Usatîi (cu cota de 6-7%), ex-premierul Ion Chicu – liderul „ Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” (cota 3%), jurnalista Natalia Morari (în jur de 1%). Toți trei cu anumită ambiguitate pot fi catalogați ca pro-ruși sau promovați de Kremlin, toți ei având contacte strânse cu elitele ruse în trecut, chiar dacă momentan nu există dovezi că în prezent primesc sprijin financiar sau organizațional de la Kremlin. Deși, concurează cu Sandu de pe pozițiile unor critici vehemenți ai actualei președinte, inclusiv pentru politica promovată în raport cu Rusia.

În orice caz, chiar și în turul doi, cel mai probabil va câștiga Sandu. Aproximativ 40% dintre alegători sunt gata să o voteze, ceea ce este mai mult decât toți rivalii ei la un loc. Un alt lucru este că povestea nu se termină cu alegerile prezidențiale. În 2025, în Moldova vor avea loc alegeri parlamentare, care sunt mult mai importante pentru viitorul țării. Având în vedere că campania prezidențială a readus relațiile cu Rusia în centrul politicii moldovenești, aceeași tendință este probabil să continue și în cursa parlamentară.

Rezultatele alegerilor prezidențiale pot deveni baza pentru promovarea noilor proiecte de partid la viitoarele alegeri parlamentare. Și Moscova, după ce va trage concluziile din campania prezidențială, se va implica mai precis în promovarea candidaților și a partidelor care îi sunt interesante. Dacă forțele pro-ruse își extind reprezentarea în următorul parlament, va fi mult mai dificil să se formeze un nou guvern pro-european chiar și sub președinția Maiei  Sandu. Deci, principalele dificultăți pentru forțele pro-europene ale Moldovei țin de vara anului viitor.

Colaj realizat de ziuadeazi.md

Related Articles

Leave a Comment

error: Continutul este protejat de drepturile de autor!!