Actualizare la ora 17.00 După prelucrarea a 2.215 procese verbale din totalul de 2.219, 50,42% dintre cei care au votat s-au exprimat în favoarea aderării Republicii Moldova la UE.
Conform rezultatelor parțiale ale referendumului privind modificarea Constituției în vederea confirmării aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, numărarea a 97,70% dintre procesele verbale arată o competiție extrem de strânsă între voturile pro-UE și anti-UE. La acest stadiu al numărătorii, tabăra anti-UE a preluat un ușor avans, cu 725.108 voturi, în timp ce voturile pro-UE sunt la doar 722.111, o diferență de doar 2.997 de voturi.
Această diferență infimă reflectă polarizarea profundă a societății moldovenești în privința direcției viitoare a țării. Dezbaterea asupra aderării la Uniunea Europeană este una intensă și încărcată emoțional, deoarece implică nu doar chestiuni de politică externă, ci și identitatea națională, relațiile istorice cu Rusia și impactul potențial asupra vieții cotidiene a cetățenilor.
Există o susținere considerabilă pentru integrarea în UE, mai ales din partea segmentelor urbane și a tinerilor, dar și a diasporei, care tinde să fie pro-europeană. Pe de altă parte, există o opoziție puternică, în special în mediul rural și în rândul votanților mai în vârstă, care văd în Rusia un partener tradițional și se tem de consecințele economice și culturale ale apropierii de Occident.
Tabăra anti-UE, formată în principal din susținătorii partidelor pro-ruse și eurosceptice, susține că Moldova riscă să-și piardă suveranitatea, tradițiile și relațiile cu Rusia dacă se alătură Uniunii Europene. O parte din această frică se bazează pe percepția că relațiile comerciale și energetice cu Rusia, un partener tradițional și furnizor de gaze, ar putea fi afectate negativ în cazul în care Moldova s-ar alinia la politicile europene. Totodată, mulți sunt îngrijorați că integrarea în UE va aduce cu sine cerințe de ajustare la normele occidentale, care pot afecta agricultura și industriile locale.
Diferența de doar câteva mii de voturi în favoarea taberei anti-UE sugerează că rezultatul final al referendumului rămâne incert, iar numărătoarea completă a voturilor ar putea răsturna această dinamică. Cu toate acestea, indiferent de rezultatul final, tensiunea dintre cele două tabere va persista, iar Moldova va continua să fie marcată de o divizare profundă între Est și Vest.
În cazul în care votul anti-UE va rămâne în frunte și rezultatul va fi confirmat, Moldova ar putea să-și reevalueze relația cu Uniunea Europeană. O astfel de decizie ar putea genera tensiuni pe scena politică internă, dar și în relațiile internaționale, în special cu partenerii europeni, care au investit semnificativ în sprijinirea reformelor democratice și economice din țară.
Pe de altă parte, dacă voturile pro-UE vor prevala, ar fi un semnal puternic că Republica Moldova dorește să își continue parcursul european. În acest caz, guvernul ar putea să accelereze reformele necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană și să își intensifice eforturile de a obține sprijinul necesar din partea cetățenilor pentru acest proiect de anvergură.
Un factor cheie în această competiție strânsă este diaspora moldovenească. Pentru prima dată, moldovenii din străinătate au putut vota prin corespondență, iar influența lor ar putea fi decisivă în conturarea rezultatului final. Diaspora, în special cea din țările Uniunii Europene, tinde să fie pro-UE și ar putea înclina balanța în favoarea integrării europene. În trecut, diaspora a avut un rol semnificativ în alegeri, iar participarea sa masivă la acest referendum reflectă implicarea activă a moldovenilor din străinătate în viitorul țării lor.
Rezultatul acestui referendum va avea un impact major asupra direcției politice a Republicii Moldova. O victorie a voturilor anti-UE ar putea pune frână aspirațiilor europene ale țării, în timp ce un rezultat pro-UE ar confirma dorința populației de a se integra în spațiul european. Indiferent de rezultat, tensiunile politice și diviziunile sociale din țară vor persista, iar conducerea politică va trebui să gestioneze cu atenție aceste sensibilități pentru a menține stabilitatea și a evita fracturarea și mai profundă a societății moldovenești.
Sursa foto: agora.md
