Alegerile prezidențiale din Republica Moldova au ajuns într-un moment de tensiune politică intensă, marcate de competiția strânsă dintre candidata pro-europeană, Maia Sandu, și rivalul pro-rus, Alexandr Stoianoglo. Pe fondul disputelor politice și a unui peisaj electoral influențat de factori interni și externi, Stoianoglo, fost procuror general al Moldovei, se confruntă cu critici referitoare la cetățenia sa română și la faptul că fiicele sale au lucrat în Europa de Vest, aspecte pe care le-a catalogat drept atacuri personale.
După primul tur de scrutin din 20 octombrie, Maia Sandu a obținut 42,49% din voturi, în timp ce Stoianoglo a înregistrat un scor de 25,9%, ceea ce îl propulsează în al doilea tur, prevăzut pentru 3 noiembrie. Rezultatele preliminare au atras atenția asupra polarizării electoratului moldovean, cu preferințe geopolitice divergente. Maia Sandu, educată în Statele Unite și favorabilă orientării europene, susține o traiectorie pro-occidentală pentru Republica Moldova. De cealaltă parte, Stoianoglo, cunoscut pentru viziunile sale pro-ruse, a criticat deseori inițiativele de integrare euro-atlantică.
Pe lângă confruntarea electorală, campania a fost marcată de acuzații de manipulare și dezinformare, de implicarea suspectată a Rusiei în influențarea rezultatului votului și de speculații cu privire la posibila cumpărare de voturi. În acest context, prezența lui Stoianoglo în al doilea tur și retorica sa pro-rusă adaugă un element de incertitudine asupra viitorului direcției politice a țării.
În paralel, în aceeași zi cu primul tur al prezidențialelor, a avut loc un referendum privind integrarea în Uniunea Europeană, care a trecut cu o marjă strânsă, de doar 50,38%. Deși consultativ, rezultatul referendumului a fost perceput de observatori ca o surpriză, reflectând o divizare semnificativă în opinia publică cu privire la viitorul european al Moldovei.
Legăturile istorice ale Republicii Moldova cu România și apartenența la spațiul ex-sovietic creează un context politic complex. Mulți moldoveni dețin cetățenia română, care le permite accesul liber în UE și oportunități de muncă, însă această realitate culturală și practică a devenit un punct de discuție politic, exploatat în retorica electorală. Stoianoglo, care a boicotat referendumul pentru integrarea în UE, și-a exprimat dubiile asupra acestui parcurs, o poziție în dezacord cu aspirațiile pro-europene susținute de Sandu și majoritatea electoratului tânăr și urban.
Deznodământul alegerilor prezidențiale și al referendumului va avea implicații majore pentru Republica Moldova, atât pe plan intern, cât și în politica externă, influențând relațiile cu Uniunea Europeană, Rusia și România, și va determina traiectoria politică și economică a acestei republici post-sovietice într-o regiune din ce în ce mai contestată.
După ce presa din Republica Moldova a dezvăluit că Alexandr Stoianoglo deține și cetățenie română, acesta a confirmat că și-a obținut pașaportul românesc în 2019, menționând că decizia a avut un „context apolitic”, fără a oferi detalii suplimentare.
Stoianoglo a criticat, de asemenea, mass-media pentru publicarea informațiilor referitoare la faptul că ambele sale fiice lucrează în Europa de Vest. Conform datelor disponibile pe rețelele de socializare, fiica sa mai mare, Cristina, a absolvit un masterat în economie și afaceri la Viena și lucrează pentru o companie din Elveția, iar cea mai mică, Corina, a studiat la Universitatea Maastricht din Olanda și este angajată la Banca Centrală Europeană din Frankfurt. Pe LinkedIn, Corina apare într-o fotografie alături de președinta BCE, Christine Lagarde.
Într-o postare recentă pe rețelele de socializare, Stoianoglo a apărat decizia fiicelor sale de a studia și lucra în Europa, argumentând că „fiecare tânăr din Moldova are acest drept.”
Republica Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, are o minoritate rusă semnificativă și se confruntă cu tensiuni regionale, în special în zona separatistă din Transnistria, susținută de Moscova, pe malul stâng al râului Nistru.
sursa foto: point.md