Rusia este deschisă la discuții de pace cu Ucraina, a declarat președintele Vladimir Putin la o ceremonie de prezentare a acreditărilor ambasadorilor străini la Kremlin. „Rusia nu este doar pregătită pentru negocieri, dar la un anumit stadiu – chiar la începutul acestui conflict – a condus aceste negocieri”, a spus el. Putin a amintit că în martie 2022, în Turcia a fost elaborat un „acord reciproc acceptabil parafat de partea ucraineană”, dar în cele din urmă Kievul l-a respins „la sfat din afară”.
Pentru a patra oară în două săptămâni, Putin și-a anunțat disponibilitatea pentru negocieri cu Ucraina. Pe 18 octombrie, la o întâlnire cu șefii presei din țările BRICS, el a menționat că Rusia este de acord să conducă un dialog privind încheierea războiului, dar numai pe baza acordurilor elaborate în primăvara anului 2022.
Președintele rus a ridicat din nou acest subiect pe 24 octombrie, la o conferință de presă care a urmat summitul BRICS de la Kazan. El a spus că Ucraina, pe fondul pierderilor de pe câmpul de luptă, ar trebui să revină la dialog pentru o înțelegere cu Rusia. „Ar fi mai bine, desigur, pe baza realității și pe baza a ceea ce se dezvoltă pe teren, să ne așezăm la masa negocierilor”, a spus Putin.
Chiar a doua zi, 25 octombrie, el a spus că este gata să facă „compromisuri rezonabile” cu Ucraina, dar rezultatul războiului „ar trebui să fie în favoarea Rusiei” și să țină cont de „realitățile care se dezvoltă pe câmpul de luptă… Fără îndoială, nu vom face nicio concesiune aici, nu vor fi schimburi”, a subliniat Putin într-un interviu pentru TV.
După aceasta, Ucraina a declarat că războiul ar trebui să se încheie cu retragerea „completă și necondiționată” a trupelor ruse de pe întreg teritoriul țării. Șeful biroului prezidențial ucrainean, Andrii Ermak, a menționat că Kievul este gata să țină seama de opiniile celorlalte părți interesate de soluționare, totuși, „orice ajustări trebuie să se bazeze pe dreptul internațional și justiție, integritatea teritorială și inviolabilitatea granițele Ucrainei”, precum și pe „suveranitatea deplină a acesteia”. În același timp, Ermak a exclus orice „propuneri care amenință existența” țării și dreptul acesteia la autodeterminare.
Una dintre condițiile pentru începerea negocierilor de pace, pe care Putin le-a propus în vară, a fost retragerea trupelor ucrainene din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson și recunoașterea acestor regiuni ca parte a Rusiei. În plus, el a cerut consimțământul Kievului pentru un statut neutru, nealiniat și liber nuclear. Președintele ucrainean Vladimir Zelenski a numit aceste condiții un ultimatum.
La începutul lunii noiembrie, sursele Die Zeit au raportat că Moscova și Kiev purtau discuții non-publice la nivelul consilierilor politici pentru a determina posibile concesii. În special, părțile discută despre abandonarea atacurilor asupra instalațiilor energetice, schimbul de prizonieri, reluarea tranzacției cu cereale, întoarcerea copiilor ucraineni, precum și soarta viitoare a Crimeii anexate. Întâlnirile au avut loc la Kiev, Davos, Copenhaga, Jeddah și alte orașe. Au fost prezenți reprezentanți ai țărilor G7 și ai Chinei.
Surse din Financial Times au mai raportat că Ucraina și Rusia, prin medierea Qatarului, au reluat negocierile privind încetarea reciprocă a atacurilor asupra instalațiilor de infrastructură energetică. Cu toate acestea, Ermak a negat faptul că există contacte directe între țări, menționând că problema a fost discutată la o „conferință tematică”, organizată de Qatar și fără participarea Rusiei. În același timp, el și-a exprimat disponibilitatea de a încheia un acord corespunzător, dar numai prin intermediari – conform unei scheme similare acordului cu cereale la care au ajutat ONU și Turcia.
