În următorii patru ani, problema securității va continua să fie un subiect sensibil și de tensiune între Washington și capitalele europene, în special având în vedere evoluțiile geopolitice recente, cum ar fi războiul din Ucraina și rivalitățile tot mai mari dintre NATO și Rusia. România, ca membru al Alianței, va fi în centrul acestei dezbateri, având în vedere provocările interne și externe cu care se confruntă în privința securității și alocării de resurse pentru apărare.
Cheltuielile pentru Apărare în România
În 2023, România a alocat doar 1,6% din PIB pentru apărare, sub obiectivul de 2,5% stabilit de autoritățile naționale, dar și sub media statelor NATO, care ar trebui să aloce în mod ideal 2% din PIB pentru apărare. Deși nu este un deficit major, diferența față de ținta de 2,5% a fost un semnal că România încă se află într-un proces de ajustare în ceea ce privește finanțarea securității naționale. În schimb, pentru 2024, România a propus un buget-record pentru armată, estimându-se o alocare de 2,25% din PIB, ceea ce este un pas important, dar nu suficient pentru a atinge ținta propusă de 2,5%.
În contextul în care NATO cere 2% din PIB pentru apărare de la toate statele membre, România s-a străduit să își respecte aceste angajamente doar în 2020, când a atins pentru prima dată acest prag. Acum, în fața unei noi amenințări globale din partea Rusiei, România trebuie să depășească limita de 2% și să își revizuiască strategia de apărare pentru a răspunde la noile provocări de securitate.
Relația cu SUA și NATO
În contextul administrativ al lui Donald Trump și al regimului său, care a fost marcat de apeluri pentru ca aliații NATO să își sporească cheltuielile de apărare și să nu depindă exclusiv de SUA, România s-a aflat sub presiune să își aloce mai multe resurse pentru apărare. Deși Trump nu mai este la putere, viziunea sa asupra cheltuielilor de apărare în NATO continuă să influențeze politica externă a Statelor Unite. Preocuparea principală pentru Washington rămâne ca statele membre să își îndeplinească angajamentele financiare, iar acest lucru rămâne un punct de tensiune în relațiile transatlantice, mai ales când unele state europene nu respectă constant procentul cerut.
România, care se află într-o zonă geopolitică sensibilă, cu o graniță comună cu Ucraina, trebuie să își asume o responsabilitate mult mai mare în ceea ce privește securitatea regională. De asemenea, România trebuie să își diversifice alocările de resurse pentru a susține atât modernizarea echipamentelor, cât și pregătirea personalului militar, infrastructura de apărare și implicarea în misiunile comune NATO.
Recesiunea și campania electorală
Într-un an electoral, prioritățile politice pot să interfereze cu necesitățile economice și de securitate ale țării. Campaniile electorale pot duce la amânarea unor măsuri economice necesare, inclusiv la amânarea unei posibile recesiuni, în dorința de a menține stabilitatea socială și a câștiga voturi. Însă, acest lucru ar putea adânci problemele economice pe termen lung, ceea ce ar afecta negativ capacitatea de a finanța apărarea. România trebuie să fie atentă la aceste echilibre și să nu sacrifice securitatea pe termen lung pentru beneficii politice pe termen scurt.
Sursa foto: Dreamstime
