The Wall Street Journal a relatat despre posibilele propuneri pe care consilierii lui Trump ar putea să i le sugereze pentru planul său de „pace rapidă” în contextul războiului din Ucraina.
Printre ideile vehiculate de anturajul lui Trump pentru îndeplinirea promisiunii sale de a „încheia rapid războiul” se numără înghețarea liniei frontului pe pozițiile actuale, stabilirea unei zone demilitarizate și un moratoriu de 20 de ani pentru aderarea Ucrainei la NATO. Această informație provine din discuții cu surse anonime apropiate fostului președinte american.
Publicația subliniază că, deși Trump nu dispune de un plan concret pentru a-și respecta promisiunile de a „încheia rapid războiul” prin negocieri între Rusia și Ucraina, consilierii săi i-au oferit câteva idei preliminare. Totuși, acesta va trebui să se consulte și să decidă asupra modului de implementare.
Este de așteptat ca acest proces să fie marcat de o competiție între diverse facțiuni: unii dintre consilieri, precum Mike Pompeo, susțin politici republicane tradiționale și se opun unor acțiuni care ar putea să confere Rusiei un sentiment de victorie; alții, cum ar fi Richard Grenell, par dispuși să pună în aplicare intențiile lui Trump chiar dacă acestea ar impune Ucrainei concesii suplimentare.
Totuși, toate aceste propuneri diferă de abordarea administrației Biden, care pledează pentru ca Ucraina să decidă când și cum să inițieze negocieri cu Rusia. Consilierii lui Trump sugerează, în schimb, o înghețare a liniei frontului actuale și descurajarea Ucrainei în ceea ce privește o posibilă aderare la NATO în viitorul apropiat.
Una dintre ideile menționate de echipa de tranziție a lui Trump, care nu a mai fost raportată anterior, este ca Ucraina să promită că nu va adera la NATO pentru următorii 20 de ani. În schimb, SUA ar continua să ofere un sprijin militar substanțial, menit să descurajeze o eventuală agresiune rusă la scară largă.
Acest plan presupune, de asemenea, înghețarea frontului de-a lungul liniei actuale de contact, cu o zonă demilitarizată de aproximativ 800 de mile (1200 km). Încă nu este clar cine ar trebui să administreze această zonă. Conform unui consilier, forțele de menținere a păcii nu ar trebui să includă personal militar american și nici să fie finanțate de SUA.
„Putem oferi instruire și alt sprijin, dar intervenția directă trebuie să vină din partea Europei. Nu trimitem soldați americani să mențină pacea în Ucraina și nu finanțăm acest proces”, a declarat un membru anonim din echipa lui Trump.
Aceste idei se aliniază parțial cu comentariile lui J.D. Vance, candidatul lui Trump pentru funcția de vicepreședinte, care, într-un interviu din septembrie, a sugerat crearea unei zone demilitarizate „foarte bine fortificată pentru a preveni o nouă invazie rusă”, fără a impune, însă, recuperarea teritoriilor pierdute de Ucraina.
Pe 6 noiembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a alăturat liderilor europeni care l-au felicitat pe Trump pentru victoria sa electorală, exprimându-și aprecierea față de abordarea sa „pace prin forță” și încrederea că aceasta ar putea aduce o pace dreaptă în Ucraina.
Zelenski a relatat ulterior că a avut o discuție „excelentă” cu Trump și a subliniat că au convenit să păstreze un dialog constant. În cadrul unui discurs la summitul Comunității Politice Europene, Zelenski a reiterat că orice concesii făcute Rusiei ar fi inacceptabile pentru Ucraina și ar reprezenta un risc pentru întreaga Europă.
În același timp, presa raportează că administrația Biden intenționează să aloce 6 miliarde de dolari pentru sprijin militar Ucrainei înainte ca Trump să fie învestit în funcție.
Sursa poza :CNN/Getty Images
