Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat vineri că intenționează să îl invite pe prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, să viziteze Ungaria, în ciuda unui mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională. Orban a criticat vehement Curtea Penală Internațională, acuzând tribunalul cu sediul la Haga că „intervine în mod politic într-un conflict în desfășurare.”
În cadrul unui interviu acordat radioului public, premierul ungar a denunțat mandatul de arestare emis împotriva lui Netanyahu, legat de gestionarea războiului din Gaza, considerându-l o „încălcare flagrantă a dreptului internațional” și o acțiune care „nu face decât să intensifice tensiunile regionale.” Orbán a descris decizia curții drept „revoltător de cinică” și „nejustificată,” reafirmând-și sprijinul pentru liderul israelian.
„Vom sfida această decizie fără să existe vreo consecință pentru el,” a declarat Orban, angajându-se să ignore mandatul în cazul unei eventuale vizite a lui Netanyahu. Premierul ungar, cunoscut drept un aliat ferm al Israelului, a reiterat că relațiile dintre cele două state rămân puternice și că Ungaria nu va permite influențarea acestora de decizii internaționale pe care le consideră „profund părtinitoare.”
Într-o declarație dată vineri, Benjamin Netanyahu a reacționat la sprijinul exprimat de Viktor Orban, afirmând:„În fața slăbiciunii rușinoase a celor care au susținut decizia scandaloasă ce neagă dreptul statului Israel de a se apăra, Ungaria, alături de prietenii noștri din Statele Unite, demonstrează claritate morală, sprijinind dreptatea și adevărul.”
Această declarație a venit în contextul rapoartelor din Gaza, care indică că bilanțul victimelor din campania militară a Israelului a depășit 44.000 de morți, conform autorităților sanitare locale. Mai mult de jumătate dintre persoanele decedate ar fi femei și copii, deși statisticile furnizate nu fac distincție clară între civili și combatanți.
Ministrul maghiar de externe, Péter Szijjártó, a calificat mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională împotriva lui Benjamin Netanyahu drept „absurd,” criticând vehement decizia.
Ungaria, fiind stat membru al Curții Penale Internaționale, are obligația legală de a reține persoanele vizate de mandate internaționale dacă acestea intră pe teritoriul său. Totuși, curtea nu dispune de mecanisme proprii pentru a asigura aplicarea mandatelor, ceea ce lasă implementarea acestora la discreția statelor membre.
Joi, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, fostul său ministru al apărării și liderii Hamas. Aceștia sunt acuzați de crime împotriva umanității în legătură cu conflictul ce este în desfășurare de 13 luni în Gaza. Decizia curții a generat controverse internaționale, fiind privită diferit de diverse state și lideri politici. Mandatele emise de Curtea Penală Internațională acuză că Benjamin Netanyahu și fostul ministru al Apărării, Yoav Gallant, au utilizat „foametea ca metodă de război” prin limitarea accesului la ajutor umanitar și prin atacuri deliberate asupra civililor în timpul campaniei militare a Israelului împotriva Hamas în Gaza, dar autoritățile israeliene au respins categoric aceste acuzații.
Nici Israelul, nici principalul său aliat, Statele Unite, nu sunt membri ai Curții Penale Internaționale. Cu toate acestea, mandatele de arestare emise au pus într-o situație delicată și alți parteneri ai Israelului, inclusiv unele state europene. Țări precum Franța, care și-au declarat sprijinul pentru decizia curții, au indicat că ar putea lua în considerare reținerea lui Benjamin Netanyahu dacă acesta ar vizita teritoriul lor.
Secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a exprimat rezerve față de decizia curții, subliniind că administrația președintelui Joe Biden este „profund îngrijorată de graba procurorului de a solicita mandate de arestare” și de „erorile semnificative de proces” care au stat la baza acestei hotărâri.
Sursa foto: AP Photo/Ariel Schalit
Să auzim de bine!
