Potrivit unui raport recent al Institutului Internațional pentru Finanțe (IIF), datoria globală a crescut cu peste 12.000 de miliarde de dolari în primele trei trimestre ale acestui an, atingând un nivel record de aproximativ 323.000 de miliarde de dolari. Această creștere a fost favorizată de diminuarea costurilor de împrumut și de revenirea apetitului pentru risc în piețele financiare. Totodată, deficitele guvernamentale semnificative sugerează că datoria suverană globală ar putea crește cu o treime până în 2028, ajungând la aproape 130.000 de miliarde de dolari, conform estimărilor IIF.
Creșterea datoriei din perioada iulie-septembrie 2024 a fost a treia cea mai mare creștere trimestrială înregistrată vreodată, depășită doar de cele din timpul pandemiei de COVID-19, în 2020.
Printre principalii factori care au contribuit la această evoluție se numără: Intensificarea tensiunilor comerciale și perturbările din lanțurile de aprovizionare amenință creșterea economică, generând un risc crescut de cicluri de tip boom-bust în piețele obligațiunilor suverane; costurile crescute cu dobânzile, generate de politicile monetare mai stricte, au amplificat tensiunile fiscale, complicând administrarea datoriilor pentru multe state; volatilitatea asociată potențialului al doilea mandat al președintelui Donald Trump și intențiile acestuia de a introduce tarife vamale suplimentare pentru Europa, Mexic, China și Canada au determinat unele țări să accelereze emisiunile de obligațiuni înainte de instalarea unei posibile perioade de incertitudine economică în 2025.
Datoria în economiile emergente a atins un nivel record de 105.000 miliarde de dolari, reprezentând 245% din PIB-ul acestor state. Aceste țări se confruntă cu un risc sporit de crize de lichiditate, mai ales în contextul unor scadențe semnificative în 2025 și 2026. Creșterea costurilor cu serviciul datoriei a fost cea mai rapidă în economiile avansate, fiind influențată de înăsprirea condițiilor financiare și de nevoia de consolidare fiscală.
Deși datoria globală a continuat să crească, raportul datorie/PIB a scăzut ușor, ajungând la aproximativ 326%, cu 30 de puncte procentuale sub maximul istoric înregistrat după campania de împrumuturi de după pandemie. Această scădere a fost posibilă datorită creșterii economice, în special în Statele Unite.
În plus, atingerea obiectivelor globale de reducere a emisiilor de carbon ar putea adăuga încă 38.000 de miliarde de dolari la datoria mondială până în 2028, ceea ce subliniază provocările suplimentare în gestionarea datoriilor guvernamentale și corporative.
Raportul IIF avertizează asupra riscurilor crescute asociate volatilității economice globale ar putea fi:
a) Risc de lichiditate: Amortizările semnificative din 2025 și 2026 ar putea expune unele state emergente la o schimbare bruscă a sentimentului investitorilor, amplificând riscurile crizelor financiare.
b) Impactul politicilor comerciale: Așteptările privind tarife vamale suplimentare și politici comerciale mai puțin previzibile în perioada următoare ar putea accentua incertitudinile economice.
c) Presiuni fiscale: Consolidarea finanțelor publice devine din ce în ce mai dificilă, având în vedere costurile crescute cu dobânzile și nevoia de investiții suplimentare pentru tranziția către o economie verde.
Creșterea accelerată a datoriei globale reflectă provocările economice și financiare dintr-un mediu economic instabil. Pe măsură ce economiile avansate și emergente se confruntă cu rate de dobândă mai ridicate, tensiuni comerciale și presiuni pentru tranziția către sustenabilitate, gestionarea eficientă a datoriilor va fi esențială pentru menținerea stabilității economice globale. Riscurile de lichiditate și volatilitatea piețelor financiare subliniază necesitatea unei coordonări internaționale sporite pentru a preveni crize economice majore.
Sursa foto: wikipedia
Să auzim de bine!
