Adunarea Națională a Franței, camera inferioară a parlamentului, a votat miercuri pentru demiterea guvernului condus de premierul Michel Barnier, după doar trei luni de la instalare. Această decizie, este o premieră în politica franceză din 1962, și adâncește incertitudinea politică și economică într-una dintre cele mai influente țări ale Uniunii Europene.
După o sesiune parlamentară tensionată, marcată de dezbateri aprinse desfășurate timp de trei ore și jumătate într-o sală arhiplină, 331 de deputați au votat în favoarea moțiunii de cenzură, depășind pragul necesar de 288 de voturi.
Moțiunea a fost inițiată de o alianță neobișnuită între stânga și extrema dreaptă, ceea ce arată divizarea politică profundă din parlamentul francez. Această mișcare întărește dificultățile cu care se confruntă administrația președintelui Emmanuel Macron în consolidarea unei majorități parlamentare stabile.
Eveniment reprezintă prima demitere a unui guvern prin moțiune de cenzură în Franța în ultimele șase decenii. Ultima dată când o astfel de măsură a fost adoptată a fost în 1962, în timpul președinției lui Charles de Gaulle, când parlamentul a respins propunerile guvernamentale privind alegerea directă a președintelui.
Demisia premierului Michel Barnier, acest politician experimentat și fost negociator-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, va fi înaintată președintelui Emmanuel Macron. Această situație obligă președintele să găsească rapid o soluție pentru a numi un nou guvern sau, în caz de impas, să convoace alegeri legislative anticipate. Guvernul Barnier, format în urma alegerilor legislative din iunie, s-a confruntat cu o configurație parlamentară extrem de fragmentată. În lipsa unei majorități clare, guvernul a fost vulnerabil la alianțe temporare între opoziție, ceea ce a dus la pierderea sprijinului parlamentar.
Alianța între stânga și extrema dreaptă în susținerea moțiunii de cenzură indică o convergență oportunistă a intereselor acestor partide. Stânga a criticat guvernul pentru politicile sale economice percepute ca fiind prea favorabile mediului de afaceri, în timp ce extrema dreaptă a exploatat nemulțumirile legate de migrație și suveranitate națională.
Franța se confruntă cu provocări economice majore, inclusiv o creștere a inflației, presiuni asupra bugetului de stat și o scădere a încrederii publicului în capacitatea guvernului de a gestiona crizele sociale. Aceste probleme au fost intensificate de grevele din sectorul transporturilor și de protestele împotriva reformelor pensiilor, care au afectat popularitatea guvernului.
Demisia guvernului Barnier complică agenda legislativă a președintelui Macron, inclusiv planurile de reforme economice și sociale. În cazul în care nu va reuși să construiască o majoritate parlamentară, președintele ar putea fi nevoit să convoace alegeri anticipate, ceea ce ar putea exacerba instabilitatea politică.
Instabilitatea politică pune presiune pe piețele financiare și ar putea afecta încrederea investitorilor în economia franceză. În plus, incapacitatea de a adopta reforme fiscale și bugetare ar putea împiedica răspunsul eficient la provocările economice globale, precum creșterea prețurilor la energie și riscurile recesiunii.
Ca una dintre cele mai influente economii ale UE, criza politică din Franța va avea repercusiuni asupra stabilității politice și economice a blocului comunitar. Franța este un actor esențial în negocierile privind politica energetică și răspunsul comun al UE la conflictele internaționale, iar o guvernare instabilă ar putea slăbi poziția sa în aceste domenii.
Președintele Macron ar putea nominaliza un nou premier care să încerce formarea unei coaliții largi. Aceasta ar necesita concesii politice semnificative și ar putea duce la o guvernare mai moderată. În cazul în care nu se poate obține sprijinul necesar pentru un nou executiv, alegerile anticipate devin inevitabile. Acestea ar putea realinia forțele politice, dar riscul unei configurații parlamentare și mai fragmentate rămâne ridicat. Într-un climat de instabilitate, multe dintre reformele propuse de Macron ar putea fi amânate sau abandonate, afectând percepția asupra mandatului său prezidențial.
Demiterea guvernului Barnier de către Adunarea Națională este un moment critic în politica franceză, ce reflectă provocările generate de fragmentarea parlamentară și de tensiunile sociale și economice.
Această situație adâncește incertitudinea politică într-un moment în care Franța, pilon al Uniunii Europene, are nevoie de stabilitate pentru a face față provocărilor interne și internaționale. Rezolvarea crizei va depinde de abilitatea liderilor politici de a găsi compromisuri și de a reconstrui încrederea publică în instituțiile democratice.
Sursa foto: Sarah Meyssonnier/ Reuters
Să auzim de bine!
