Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), reunește 57 de state membre și are sediul la Viena, traversează o perioadă de paralizie instituțională profundă. Această situație se datorează în mare parte blocajului decizional provocat de invazia Rusiei în Ucraina din 2022, care a împiedicat adoptarea unor măsuri esențiale ce necesită unanimitatea statelor membre. De asemenea, OSCE nu a avut un secretar general de la sfârșitul mandatului anterior, în septembrie, iar ultimul buget aprobat datează din 2021.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a participat joi la reuniunea ministerială a OSCE, organizată la Ta’Qali, în apropiere de La Valletta, marcând prima sa vizită într-o țară membră a Uniunii Europene de la începutul invaziei ruse. Prezența sa a fost întâmpinată cu critici și gesturi de protest. Deși ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiga, a participat la reuniune, acesta a părăsit sala, alături de mai mulți aliați ai Kievului, în timpul discursului lui Lavrov, pe care l-a calificat drept „criminal de război”.
În timpul conferinței de presă de închidere, gazda reuniunii, ministrul maltez de Externe Ian Borg, a descris OSCE drept o organizație afectată de „diviziuni geopolitice fundamentale și o paralizie instituțională.” El a recunoscut dificultățile întâmpinate în realizarea numirilor pentru secretariatul general și alte trei funcții de conducere.
În ciuda acestor dificultăți, reuniunea a adus un progres semnificativ: Feridun Sinirlioglu, un diplomat turc cu o vastă experiență, a fost numit noul secretar general al OSCE. Sinirlioglu, care a deținut anterior funcții precum ambasador al Turciei în Israel, ministru de Externe al Turciei și reprezentant permanent la ONU, a declarat că își propune să servească drept „punte și facilitator” între statele membre ale organizației. El îi succede în funcție lui Helga Maria Schmid, din Germania, al cărei mandat, început în decembrie 2020, a fost prelungit până în septembrie 2023.
Anul 2023 a adus provocări suplimentare pentru conducerea OSCE, Rusia împiedicând Estonia, un membru NATO, să preia președinția organizației. În acest context, Malta a acceptat să preia această responsabilitate. În 2025, Finlanda, un alt stat care s-a alăturat recent NATO, urmează să conducă organizația.
Fondată în 1975 pentru a reduce tensiunile dintre Est și Vest în timpul războiului rece, OSCE are un mandat extins care include monitorizarea conflictelor și alegerilor la nivel global. Cu toate acestea, invazia Ucrainei a exacerbat polarizarea dintre statele membre, afectând capacitatea organizației de a-și îndeplini obiectivele.
În prezent, OSCE se confruntă cu provocări care îi pun la încercare relevanța și eficiența, într-un context geopolitic marcat de tensiuni acute între marile puteri. În ciuda acestor dificultăți, ministrul Ian Borg a subliniat că organizația „rămâne o piatră de temelie a multilateralismului,” demonstrând reziliență chiar și în perioade de adversitate.
Numirea unui nou secretar general și implicarea statelor membre în consolidarea funcționării OSCE sunt pași importanți spre redresare. Cu toate acestea, menținerea relevanței organizației în fața provocărilor actuale va depinde de capacitatea statelor membre de a depăși blocajele politice și de a-și reafirma angajamentul față de misiunea de securitate și cooperare.
Sursa foto: independent.com.mt
Să auzim de bine!
