O investigație realizată de Direkt36, un centru media de investigații din Ungaria, în colaborare cu ziarul belgian De Tijd, a dezvăluit acuzații grave privind implicarea Biroului de Informații al Ungariei (IH), echivalentul CIA din Budapesta, în spionarea oficialilor Uniunii Europene. Potrivit raportului, agenția ar fi desfășurat operațiuni de supraveghere a oficialilor europeni care vizitau Ungaria, percheziționând camerele de hotel, interceptând convorbirile telefonice și descărcând date de pe laptopurile acestora.
Raportul se concentrează pe acuzațiile conform cărora oficialii Oficiului European Antifraudă (OLAF), aflați într-o investigație privind o companie maghiară legată de ginerele premierului Viktor Orbán, ar fi fost urmăriți în mod special. Printre metodele utilizate de agenția ungară de spionaj se numără: percheziționarea camerelor de hotel ale delegațiilor UE, interceptarea convorbirilor telefonice ale oficialilor, urmărirea fizică a anchetatorilor în timpul deplasărilor lor.
Aceste operațiuni de supraveghere ar fi avut loc între 2015 și 2017, perioadă în care oficialii OLAF efectuau investigații asupra posibilelor cazuri de fraudă și corupție care afectau interesele financiare ale Uniunii Europene.
Contactat de cei de la POLITICO, Bertalan Havasi, șeful de presă al biroului premierului Viktor Orbán, a respins acuzațiile, calificându-le drept „știri false”. Totuși, Budapesta a fost anterior acuzată de utilizarea unor programe de spionaj sofisticate împotriva unor categorii diverse de persoane: de exemplu în 2021, un parlamentar ungar a recunoscut că guvernul a achiziționat software de spionaj de origine israeliană, iar la începutul acestui an, un europarlamentar critic față de guvernul maghiar a fost vizat de un atac cibernetic.
Un purtător de cuvânt al OLAF a refuzat să comenteze acuzațiile specifice, dar a subliniat importanța protejării activităților agenției împotriva fraudelor și corupției: „Rămânem angajați să ne îndeplinim misiunea, alături de partenerii noștri operaționali, cu imparțialitate și cu respectarea deplină a statului de drept.”
Raportul scoate la lumină un model îngrijorător de supraveghere și ingerință în activitatea oficialilor UE. Ancheta citează multiple exemple, între 2015 și 2017, de urmărire fizică a anchetatorilor OLAF, interceptări telefonice și alte acțiuni care ar putea fi considerate drept o încălcare flagrantă a normelor internaționale.
Ungaria a fost acuzată în mod repetat de încălcarea principiilor statului de drept, inclusiv prin monitorizarea jurnaliștilor, activiștilor și membrilor opoziției. Aceste practici, dacă sunt confirmate, ridică întrebări serioase privind respectarea standardelor democratice și a drepturilor fundamentale în cadrul Uniunii Europene.
Dezvăluirile sugerează că Biroul de Informații al Ungariei desfășoară operațiuni de supraveghere care nu doar că subminează încrederea între statele membre, dar și afectează activitatea instituțiilor europene. Dacă acuzațiile se dovedesc adevărate, ele ar putea avea consecințe grave asupra relațiilor dintre Uniunea Europeană și Ungaria, inclusiv posibile sancțiuni sau restricții legate de fondurile europene.
În acest context, organizațiile internaționale și statele membre ale UE vor fi nevoite să ia măsuri pentru a asigura protecția activităților oficialilor săi împotriva supravegherii neautorizate și a interferenței ilegale.
Sursa foto: direkt36.hu
