Fostul președinte american Donald Trump, ales pentru un nou mandat, a cerut duminică o încetare imediată a focului în războiul dintre Rusia și Ucraina. Propunerea sa, făcută după o întâlnire cu liderii francez și ucrainean la Paris, a fost însoțită de declarații privind deschiderea sa de a evalua continuarea implicării Statelor Unite în NATO, în funcție de contribuțiile aliaților.
Într-o postare pe platforma sa Truth Social, Trump a argumentat că atât Rusia, cât și Ucraina au suferit pierderi devastatoare în conflictul care durează de peste 1.000 de zile, cu sute de mii de soldați uciși de ambele părți.
„Ar trebui să existe o încetare imediată a focului și să înceapă negocierile. Prea multe vieți sunt pierdute inutil, prea multe familii sunt distruse,” a scris Trump, îndemnându-l pe președintele rus Vladimir Putin să ia măsuri pentru oprirea luptelor.
Această propunere a fost precedată de o întâlnire pe care Trump a avut-o cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele francez Emmanuel Macron, descrisă de Zelenski drept „constructivă.” Zelenski a subliniat necesitatea unei „păci juste și solide,” care să asigure durabilitatea și să prevină o eventuală reluare a conflictului.
În timp ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reiterat disponibilitatea Rusiei pentru negocieri, a menționat un decret emis de Zelenski în 2022 care declară imposibilitatea discuțiilor atâta timp cât Putin rămâne la conducere. Această poziție a fost influențată de anexarea unilaterală a patru regiuni ucrainene de către Rusia, considerată de Ucraina și Occident o încălcare flagrantă a suveranității.
De cealaltă parte, Zelenski a reafirmat condiția de bază a Kievului pentru negocieri: retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean recunoscut internațional, inclusiv Crimeea. Într-o actualizare pe rețelele sociale, liderul ucrainean a raportat pierderile suferite de Ucraina, estimând 43.000 de soldați uciși și 370.000 răniți, în timp ce oficialii occidentali au descris pierderile totale ca fiind „record” pentru ambele părți în ultimele luni de război.
În cadrul unui interviu pentru NBC News, Trump a reiterat poziția sa critică față de alianța NATO, subliniind că angajamentul SUA depinde de contribuțiile financiare ale aliaților europeni și canadieni. Întrebat dacă ia în considerare retragerea Statelor Unite din NATO, Trump a răspuns afirmativ, afirmând:
„Dacă își plătesc facturile și dacă ne tratează corect, răspunsul este că aș rămâne cu NATO. Dar dacă nu, da, absolut, aș lua în considerare retragerea.”
Această poziție reflectă o continuare a nemulțumirilor exprimate de Trump în primul său mandat, când a presat aliații NATO să atingă obiectivele de cheltuieli militare, ceea ce a dus la creșterea contribuțiilor din partea multor state membre.
Propunerea lui Trump pentru o încetare imediată a focului în Ucraina vine într-un moment delicat. În timp ce aliații SUA au evitat să exercite presiuni directe asupra Kievului pentru un armistițiu, se tem că o înțelegere rapidă ar putea favoriza Rusia, oferindu-i timp să-și reconstruiască forțele militare. Administrația Biden și partenerii occidentali insistă pe necesitatea unei soluții care să asigure integritatea teritorială a Ucrainei și să prevină concesii dăunătoare.
Declarațiile lui Trump, atât cu privire la NATO, cât și la conflictul din Ucraina, semnalizează potențiale schimbări majore în politica externă americană, odată cu preluarea celui de-al doilea mandat. Acestea ar putea redefini relațiile transatlantice și dinamica războiului din Ucraina, amplificând incertitudinile geopolitice la nivel global.
Sursa foto: captură ecran AP
Să auzim de bine!
