Polonia a anunțat că va iniția o acțiune juridică împotriva Ungariei la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), contestând decizia acesteia de a acorda azil unui politician polonez din opoziție, Marcin Romanowski, acuzat de fapte de corupție. Declarația a fost făcută de ministrul adjunct polonez de externe, Andrzej Szejna, care a subliniat că Ungaria a încălcat „principiul cooperării sincere” prevăzut în Tratatul privind Uniunea Europeană.
Szejna a argumentat că decizia Ungariei contravine obligațiilor asumate de statele membre în cadrul Tratatului privind Uniunea Europeană, care impune respectarea legislației și principiilor fundamentale în „deplin respect reciproc”. Polonia intenționează să invoce articolul 259 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care permite unui stat membru să aducă în fața CJUE un alt stat membru care nu își îndeplinește obligațiile.
Marcin Romanowski, fost ministru adjunct al justiției în guvernul Lege și Justiție (PiS), este căutat în Polonia pentru 11 acuzații, inclusiv implicarea într-un grup infracțional organizat, abuz de putere și utilizarea poziției sale pentru câștiguri financiare ilicite. În cazul în care va fi găsit vinovat, Romanowski riscă o pedeapsă de până la 25 de ani de închisoare.
După ce procurorii au obținut aprobarea instanței pentru plasarea sa în arest preventiv, Romanowski a dispărut, determinând autoritățile poloneze să emită un mandat național și, ulterior, un mandat european de arestare. Ulterior, acesta a fost localizat în Ungaria, unde i s-a acordat azil politic sub pretextul că nu ar beneficia de un proces echitabil în Polonia.
Romanowski a emis recent un set de cinci condiții pentru a se întoarce în Polonia și a se supune justiției, printre acestea numărându-se anularea modificărilor aduse sistemului judiciar de guvernul PiS.
Înainte de a putea aduce cazul în fața CJUE, Polonia este obligată să depună o cerere la Comisia Europeană, care va emite un aviz preliminar. Dacă litigiul nu este soluționat la acest nivel, cazul poate fi înaintat instanței europene. Procesul juridic poate dura, în medie, doi ani.
Cazul evidențiază tensiunile politice dintre cele două state membre ale Uniunii Europene care, deși au fost aliate în mai multe aspecte politice, se confruntă acum cu o divergență semnificativă în materie de respectare a principiilor europene. Alegerea Ungariei de a oferi azil unui politician urmărit penal în Polonia ridică întrebări legate de solidaritatea europeană și de respectarea statului de drept, punând în evidență complexitatea relațiilor dintre cele două țări în cadrul Uniunii Europene.
Sursa foto: ednews.net
Să auzim de bine!
