Despre aceasta a informat publicația italiană Corriere Della Sera, pe 6 ianuarie 2025. „În noaptea de 2 ianuarie, protejat de întuneric, submarinul rus Novorossiysk B-61 a trecut pe sub Stânca Gibraltarului și a intrat în Oceanul Atlantic. Următoarea destinație, Marea Baltică. Odată cu „ieșirea” sa, Moscova nu mai are „sub-uri” convenționale în Marea Mediterană. Acest lucru nu exclude, avertizează experții, posibilitatea existenței unei „ambarcațiuni” cu propulsie nucleară, însă valoarea simbolică/tactică a plecării, rămâne”, a scris ziarul.
Retragerea a fost explicată de observatori ca fiind o consecință a sfârșitului regimului sirian al lui Assad, care a dus la o mare incertitudine cu privire la viitorul bazelor folosite de Rusia în Siria. În prezent, în largul Mediteranei mai există o jumătate de duzină de nave militare ruse, printre acestea câteva fregate și nava de informații Kildin. De zile întregi sunt așteptate alte nave comerciale, tot în vederea unei eventuale evacuări a bazei maritime din Tartus. Multe lucruri vor depinde de negocierile deschise de Kremlin cu noua putere de la Damasc în încercarea de a păstra instalațiile acolo unde prezența a scăzut din cauza angajamentului împovărător din Ucraina, conflict care necesită multe resurse, a mai scris publicația italiană.
În același timp, au apărut informații că noile autorități siriene refuză să permită unei nave de evacuare rusă să intre în portul Tartus, unde se află singura bază străină a Marinei Ruse, potrivit datelor MarineTraffic. Se comunică că nava Sparta II a părăsit portul Baltiisk din regiunea Kaliningrad pe 11 decembrie și a sosit în largul coastei Siriei pe 5 ianuarie. Dar de atunci, de mai bine de patru zile, nava de marfă continuă să plutească lângă Tartus fără să intre în port.
Drept urmare, evacuarea din Tartus a încetat de facto, notează Executivul Maritim. Potrivit imaginilor din satelit de la Maxar, armata rusă a adus o cantitate semnificativă de echipamente în port – mai mult de 100 de camioane și, de asemenea, au demontat radarele de apărare aeriană. Totuși, toate echipamentele rămân la bază și nu sunt mutate la digurile la care nu este ancorată nicio navă.
Singura modalitate de evacuare a oamenilor și a echipamentelor din Siria rămâne baza aeriană Khmeimim, de unde zboară regulat avioanele Ministerul rus al Apărării. Totodată, un avion de patrulare maritimă P-8A Poseidon al Forțelor Aeriene ale SUA a fost trimis în Marea Mediterană pentru a monitoriza Sparta II.
Flota rusă și-a părăsit baza din Tartus la începutul lunii decembrie, la scurt timp după ce rebelii sirieni au lansat o ofensivă asupra Damascului care a pus capăt guvernării lui Assad de aproape un sfert de secol. Rusia negociază cu noile autorități siriene cu privire la menținerea bazelor sale în țară, a declarat secretarul de presă la Kremlin, Dmitri Peskov, încă pe 16 decembrie.
Rusia și-a folosit canalele diplomatice și militare pentru a contacta toți actorii importanți din regiune – opoziția, Istanbul, Ierusalim, Washington și Londra – pentru a transmite că „va folosi forță militară semnificativă dacă se va întâmpla ceva cu personalul său militar din Tartus și Khmeimim. ””, a declarat mai devreme un diplomat rus pentru The Moscow Times.
În ciuda acestui fapt, retragerea completă a Rusiei din Siria cu pierderea portului Tartus și a bazei aeriene Khmeimim este probabilă, au declarat două surse din cercurile diplomatice pentru The Moscow Times. Potrivit acestora, contingentul militar rus din Siria, care în apogeul campaniei de sprijinire a lui Assad număra zeci de mii de militari, a fost blocat în zonele sale de desfășurare, după ce forțele de opoziție anti-Assad au stabilit controlul deplin asupra teritoriilor unde Tartus și Khmeimim sunt situate.
Sursa poza: TASS
