Pe măsură ce rezervele de gaze și cărbune din regiunea transnistreană se epuizează, autoritățile de la Tiraspol presează Chișinăul să recunoască o datorie de 709 milioane de dolari către Gazprom – fără a fi necesară achitarea acesteia – pentru a-și menține funcționarea ca enclavă separatistă pe malul stâng al Nistrului. Kremlinul urmărește să exploateze această datorie ca o pârghie de influență asupra Republicii Moldova.
Într-o vizită oficială din ianuarie, președinta OSCE, Elina Valtonen, a asigurat că Chișinăul nu se va opune reluării livrărilor de gaze rusești către Transnistria. Cu toate acestea, Tiraspolul condiționează acest lucru de recunoașterea datoriei menționate, în ciuda crizei energetice aparent ireversibile din regiune. Totuși, Chișinăul oferă sprijin pentru achiziționarea gazelor de pe piața europeană, soluție respinsă de Tiraspol, care consideră această alternativă inacceptabilă din cauza impactului economic devastator asupra regimului pro-rus.
Vadim Krasnoselski, liderul separatist, insistă că Chișinăul poartă responsabilitatea pentru criză, calificând datoria Transnistriei ca fiind „asistență umanitară” acordată de Rusia. Pe de altă parte, Kremlinul recunoaște indirect că existența regiunii transnistrene a fost susținută de gazul rusesc gratuit. Diplomatic, Ambasada Rusiei la Chișinău a criticat deciziile Moldovei și Ucrainei, acuzând Kievul că a blocat tranzitul gazelor prin teritoriul său.
În paralel, oligarhul Ilan Șor a reluat mesajele Kremlinului, acuzând fosta conducere proeuropeană a Moldovei, inclusiv pe Maia Sandu, pentru acumularea datoriei. Cu toate acestea, auditul realizat în 2023 de Ministerul Energiei al Republicii Moldova a stabilit că datoria reală față de Gazprom este de doar 8,6 milioane de dolari, nu 709 milioane, diferența fiind atribuită manipulărilor financiare și corupției din trecut.
Autoritățile moldovene au subliniat că malul drept al Nistrului nu mai utilizează gaze rusești din 2022 și că orice negocieri suplimentare trebuie să aibă loc pe baze transparente, fără presiuni nejustificate legate de pretinse datorii. Între timp, partidele pro-ruse din Moldova cer reluarea dialogului cu Gazprom, invocând riscuri umanitare, perpetuând însă retorica favorabilă intereselor Kremlinului.
Sursa foto: youtube.com/watch?v=qpModzOsR3Q
Să auzim de bine!
