Decalogul de la Helsinki reprezintă fundamentul Actului final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE), semnat la Helsinki, Finlanda, pe 1 august 1975. Acest document istoric a fost adoptat de 35 de state, incluzând țările din Europa, Statele Unite și Canada, și a avut drept scop stabilirea unor principii comune pentru promovarea păcii, securității și cooperării internaționale. Cu toate acestea, respectarea acestor principii continuă să fie o provocare în zilele noastre, în acest context geopolitic marcat de conflicte, tensiuni și interese divergente.
Decalogul de la Helsinki cuprinde următoarele principii:
1. Respectarea drepturilor inerente ale suveranității: Fiecare stat are dreptul de a-și exercita suveranitatea în mod liber și independent.
2. Nerecurgerea la amenințarea sau la folosirea forței: Statele se angajează să se abțină de la utilizarea forței în relațiile internaționale.
3. Inviolabilitatea frontierelor: Frontierele existente ale statelor nu vor fi modificate prin forță.
4. Integritatea teritorială a statelor: Statele vor respecta integritatea teritorială a celorlalte și se vor abține de la acțiuni menite să o submineze.
5. Reglementarea pașnică a diferendelor: Conflictele internaționale vor fi soluționate prin mijloace pașnice.
6. Neintervenția în afacerile interne: Statele nu vor interveni în treburile interne ale altor state.
7. Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale: Statele vor proteja și promova drepturile fundamentale ale omului, inclusiv libertatea de gândire, conștiință, religie sau credință.
8. Egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul popoarelor de a dispune de ele însele: Toate popoarele au dreptul de a-și determina liber statutul politic și de a-și urma dezvoltarea economică, socială și culturală.
9. Cooperarea între state: Statele vor coopera în diverse domenii pentru a promova securitatea și dezvoltarea.
10. Îndeplinirea cu bună credință a obligațiilor asumate conform dreptului internațional: Statele vor respecta obligațiile internaționale și angajamentele asumate.
Aceste principii au fost esențiale în promovarea păcii și securității în Europa în perioada Războiului Rece, dar sunt la fel de importante și astăzi dacă ne dorim cooperare, și nu conflict. Cu toate acestea, la momentul actual, unele dintre aceste principii sunt supuse unor provocări semnificative.
Deși decalogul de la Helsinki a reprezentat un moment crucial în diplomația internațională, provocările respectării acestuia rămân numeroase. Printre cele mai semnificative se numără:
Conflictele teritoriale și încălcarea inviolabilității frontierelor
Un exemplu evident este conflictul din Ucraina, unde anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 a încălcat principiile privind inviolabilitatea frontierelor și integritatea teritorială. Tensiunile din alte regiuni, precum Nagorno-Karabah sau Orientul Mijlociu, evidențiază dificultatea aplicării acestor principii în practică.
Neintervenția în afacerile interne și suveranitatea statelor
Interferența în procesele politice interne, cum ar fi campaniile de dezinformare sau susținerea unor grupuri politice pentru a influența alegerile, contravine direct principiului neintervenției. Exemplul conflictului din Siria arată cum interesele unor state externe complică respectarea acestui principiu.
Respectarea drepturilor omului
Deși drepturile omului reprezintă un pilon central al Decalogului, numeroase state continuă să încalce aceste drepturi, fie prin suprimarea libertății de exprimare, fie prin restrângerea drepturilor minorităților. Situații precum reprimarea protestelor în Iran sau încălcările drepturilor fundamentale în Coreea de Nord sunt exemple evidente.
Cooperarea internațională subminată de rivalități geopolitice
Relațiile tensionate dintre marile puteri, precum SUA, Rusia și China, subminează cooperarea globală. Rivalitățile economice, militare și ideologice reduc eficiența mecanismelor de colaborare prevăzute de Decalog.
Statele semnatare ale Decalogului de la Helsinki sunt cele 35 de state care au semnat Actul Final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa sunt: statele din Europa (inclusiv Uniunea Sovietică la momentul respectiv), Statele Unite ale Americii, Canada.
România, este și ea parte a acestui act, care, în perioada regimului comunist, a semnat documentul alături de celelalte țări ale Pactului de la Varșovia.
Decalogul de la Helsinki rămâne un reper esențial în diplomația internațională, dar aplicarea sa este frecvent pusă la încercare de conflictele și interesele divergente ale statelor. Pentru ca aceste principii să fie respectate pe deplin, este necesară o voință politică colectivă, precum și întărirea mecanismelor internaționale care asigură responsabilitatea statelor. Într-o lume globalizată, “Decalogul” continuă să fie nu doar un set de norme juridice, ci și un simbol al speranței pentru o cooperare pașnică și respect reciproc între națiuni.
Sursa foto: shrmonitor.org
Să auzim de bine!
