Trump și Zelenski au avut un dialog despre pace, dar care seamănă a joc geopolitic. Într-un moment delicat al conflictului din Ucraina, președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că a purtat o discuție telefonică cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, având ca principal subiect perspectivele pentru încetarea războiului.
„Conversația a decurs foarte bine. El, ca și președintele Putin, vrea să facă PACE”, a declarat Trump pe rețeaua sa socială, fără a oferi detalii despre eventualele propuneri concrete.
Această declarație ridică mai multe semne de întrebare: Ce înseamnă „pace” în viziunea lui Trump?; Există un plan real pentru negocieri sau doar o strategie de imagine?; Cum se aliniază această abordare cu pozițiile aliaților europeni și cu realitățile de pe câmpul de luptă?
Deși Trump a fost rezervat în detalii, acest prim contact direct cu Zelenski de la preluarea noului său mandat sugerează o încercare de recalibrare a poziției Washingtonului față de conflict. Însă, simpla menționare a faptului că atât Zelenski, cât și Putin „vor pace” ridică întrebări despre modul în care Trump percepe dinamica reală a conflictului.
Administrația Biden a susținut ferm Kievul, trimițând miliarde de dolari în ajutor militar și umanitar. În schimb, Trump a criticat în repetate rânduri amploarea acestui sprijin, sugerând că SUA nu ar trebui să fie implicate atât de profund în războiul din Ucraina.
De asemenea, Trump a fost ambiguu în privința relației sale cu Putin, ceea ce alimentează speculațiile privind un posibil compromis între Washington și Moscova, pe seama suveranității Ucrainei.
„Dacă eram eu președinte, acest război nu ar fi avut loc”, a susținut Trump în repetate rânduri, fără a explica ce strategii alternative ar fi putut preveni agresiunea rusă.
Pentru președintele Volodimir Zelenski, termenul „pace” este unul sensibil. Ucraina a fost clară în condițiile pentru orice fel de tratative cu Rusia: Retragerea completă a trupelor rusești din teritoriile ocupate; restaurarea suveranității asupra regiunilor anexate ilegal, inclusiv Crimeea; garanții de securitate internațională pentru a preveni viitoare agresiuni.
Dacă Trump propune o soluție de compromis, așa cum a sugerat anterior, ar putea intra în contradicție directă cu poziția Kievului și cu alianțele occidentale.
În plus, orice negociere care ar presupune cedări teritoriale din partea Ucrainei ar putea fi percepută ca o victorie geopolitică a Rusiei, ceea ce ar submina ordinea de securitate în Europa.
În timp ce aliații europeni și NATO susțin continuarea sprijinului pentru Ucraina, o eventuală schimbare de direcție a SUA sub administrația Trump ar putea avea consecințe semnificative: Diviziuni în cadrul alianței transatlantice, dacă Washingtonul adoptă o linie mai conciliantă față de Moscova; Slăbirea poziției de negociere a Kievului, care depinde în mare măsură de sprijinul occidental; Întărirea poziției Rusiei, care ar putea profita de un eventual recul al SUA pentru a forța concesii teritoriale.
Discuția dintre Trump și Zelenski este, fără îndoială, un semnal important pentru viitoarea direcție a politicii externe americane. Însă, fără un plan clar și fără coordonare cu aliații occidentali, orice inițiativă diplomatică riscă să devină doar o manevră politică fără substanță reală.
Pacea nu se obține doar prin declarații optimiste, ci prin acțiuni concrete și o strategie coerentă. Rămâne de văzut dacă Trump va avea o viziune clară asupra acestui conflict sau dacă afirmațiile sale rămân doar parte dintr-un joc de imagine.
Sursa foto: AP
