Miniștrii afacerilor întâlnire informală la Varșovia vor discuta despre: securitate, extindere și competitivitate pe agenda discuțiilor.
Miniștrii afacerilor europene din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit marți, la Varșovia, într-o întâlnire informală sub președinția poloneză a Consiliului UE pentru prima jumătate a anului 2025. Pe agenda discuțiilor se află strategiile de combatere a războiului hibrid dus de Rusia și Belarus, precum și perspectivele extinderii blocului comunitar.
La această reuniune participă, pe lângă miniștrii statelor membre, delegații din Ucraina, Republica Moldova și Serbia, în calitate de țări invitate. Evenimentul reflectă preocupările majore ale Uniunii Europene privind securitatea regională, stabilitatea politică și viitorul extinderii blocului comunitar.
Înaintea începerii sesiunii de lucru, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să crească pentru a rămâne relevantă într-un peisaj geopolitic tot mai instabil. „Este o prioritate, în aceste vremuri de schimbare, să facem UE mai mare și să lucrăm rapid și activ la acest obiectiv”, a declarat oficialul european.
La rândul său, ministrul polonez al afacerilor europene, Adam Szapka, a accentuat importanța securității europene, subliniind că prima discuție a zilei vizează amenințările hibride nu doar în interiorul Europei, ci și în regiunile învecinate. Potrivit acestuia, atacurile cibernetice, dezinformarea și tentativele de influență externă reprezintă riscuri directe pentru procesul de extindere a Uniunii Europene.
Reprezentanta Ucrainei, Olga Stefaniszyna, a reafirmat angajamentul țării sale de a finaliza pașii necesari pentru aderarea la Uniune. „Am îndeplinit cerințele necesare pentru a începe procesul de negociere, iar faptul că președinția poloneză a Consiliului UE ne-a invitat să participăm la această reuniune demonstrează angajamentul puternic al UE pentru integrarea noastră”, a precizat vicepremierul ucrainean.
În contextul războiului hibrid, Republica Moldova a fost una dintre cele mai afectate țări din regiune. Cristina Gherasimov, viceprim-ministru pentru integrare europeană, a atras atenția asupra atacurilor orchestrate de Rusia împotriva stabilității interne a țării.
„Anul trecut, am experimentat cel mai mare atac hibrid din istoria noastră. Suntem aici pentru a împărtăși această experiență și pentru a găsi soluții care să ne ajute să prevenim astfel de atacuri, în special acum, când ne pregătim pentru alegerile parlamentare din acest an”, a declarat Gherasimov.
Republica Moldova se confruntă cu provocări continue, de la campanii de dezinformare și ingerințe străine în procesul electoral, până la atacuri cibernetice și tentative de destabilizare economică. În acest context, oficialii de la Chișinău solicită sprijin sporit din partea Uniunii Europene, atât în plan logistic, cât și financiar.
Într-o intervenție incisivă, ministrul de stat german pentru Europa și Climă, Anna Lührmann, a avertizat asupra pericolelor unei Europe divizate în fața marilor puteri.
„Europa nu trebuie să devină un pion al lui Trump și Putin”, a declarat Lührmann, făcând referire la influențele externe care riscă să fragmenteze unitatea europeană. Oficialul german a pledat pentru creșterea investițiilor europene în apărare și pentru consolidarea unei politici externe și de securitate comune, mai eficiente.
Într-un context în care viitorul sprijinului SUA pentru NATO și pentru Europa rămâne incert, liderii europeni se confruntă cu presiuni crescânde pentru a-și asuma un rol mai activ în menținerea securității continentului.
Pe lângă securitate și extindere, miniștrii europeni vor discuta la Varșovia și despre competitivitatea economică a Uniunii și despre viitorul Cadrului Financiar Multianual post-2027. Aceste teme sunt esențiale pentru menținerea influenței economice a UE la nivel global și pentru asigurarea resurselor necesare pentru noii membri care vor adera în viitor.
Reuniunea de la Varșovia este considerată un moment crucial pentru viitorul Uniunii Europene, având în vedere atât provocările de securitate cu care se confruntă continentul, cât și necesitatea de a accelera extinderea și integrarea țărilor candidate.
Sursa foto: Threads
