Serbia a greșit votând pentru rezoluția ONU privind retragerea trupelor ruse din Ucraina a spus președintele Aleksandar Vucic.
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, și-a exprimat regretul cu privire la votul surprinzător al țării sale în favoarea unei rezoluții ONU care cere retragerea imediată a trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean. Într-o intervenție televizată, liderul sârb a recunoscut că Serbia ar fi trebuit să se abțină, așa cum a procedat în cazul unei alte rezoluții propuse de Statele Unite, și și-a asumat vina pentru această decizie.
„Cred că Serbia a făcut o greșeală. Îmi cer scuze cetățenilor sârbi. Și eu sunt vinovat, dar am prea multe pe cap și nu am timp să mă ocup de toate”, a declarat Vucic în cadrul unui talk-show transmis de postul de televiziune Tanjug.
Votul Serbiei pentru rezoluția ONU – susținută de Ucraina și majoritatea statelor europene – a fost surprinzător, având în vedere relațiile strânse dintre Belgrad și Moscova. Serbia a menținut de-a lungul timpului o poziție echilibrată, refuzând să se alăture sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și evitând măsuri care ar putea deteriora parteneriatul strategic cu Kremlinul.
Liderul sârb a explicat că votul în favoarea rezoluției europene a fost justificat intern prin dorința de a reafirma poziția Serbiei privind respectarea integrității teritoriale – un principiu fundamental al politicii externe sârbe, având în vedere propria sa situație în raport cu Kosovo. Cu toate acestea, Vucic a subliniat că Serbia nu ar fi negat acest principiu nici dacă s-ar fi abținut.
„Nu cred că ar trebui să fim ingrați față de vreo putere, fie că este vorba de ruși, americani sau oricine altcineva”, a adăugat președintele Serbiei, lăsând să se înțeleagă că decizia nu a fost una oportună din punct de vedere strategic.
În urma declarațiilor lui Vucic, și anume că Serbia a greșit, Kremlinul a reacționat printr-un mesaj de reconciliere. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a declarat că Moscova acceptă scuzele președintelui sârb și că vede în acest episod o simplă „greșeală tehnică”.
„Desigur, am auzit scuzele și le acceptăm. Se mai întâmplă și greșeli tehnice”, a afirmat Peskov, subliniind în același timp relația apropiată dintre Belgrad și Moscova.
Votul asupra rezoluțiilor din cadrul Adunării Generale a ONU a marcat și o delimitare clară între abordarea administrației Trump și cea a aliaților europeni în ceea ce privește conflictul din Ucraina. În timp ce Statele Unite au propus o rezoluție care făcea apel doar la încetarea rapidă a conflictului, fără a menționa integritatea teritorială a Ucrainei, țările europene au insistat pentru includerea acestui aspect esențial.
În final, textul rezoluției propuse de SUA a fost modificat semnificativ prin mai multe amendamente europene, ceea ce a dus la adoptarea unei forme mai dure față de Rusia. În acest context, SUA s-au abținut de la vot, consolidând percepția unei schimbări strategice majore în politica externă americană.
În plus, textul original american a fost ulterior înaintat Consiliului de Securitate al ONU, unde a fost aprobat după ce Franța și Regatul Unit au decis să nu își exercite dreptul de veto – o decizie care reflectă o atitudine mai pragmatică din partea europenilor față de strategia de negociere a Washingtonului cu Rusia.
Regretul exprimat de Aleksandar Vucic și reacția rapidă a Moscovei subliniază delicatețea poziției geopolitice a Serbiei, prinsă între presiunile Uniunii Europene și necesitatea de a menține relații privilegiate cu Rusia. Într-un moment în care administrația Trump redeschide canalele diplomatice cu Moscova, decizia Belgradului de a vota pentru rezoluția europeană riscă să complice și mai mult echilibrul fragil pe care Serbia încearcă să îl păstreze în politica sa externă.
Deși scuzele președintelui sârb au fost acceptate de Kremlin, acest episod ar putea influența viitoarele decizii ale Serbiei în forurile internaționale, într-un context în care UE și Rusia continuă să își dispute influența asupra Balcanilor.
Sursa foto: tanjug.rs
