Parlamentul European, din nou în centrul unui scandal de corupție: reformele de etică, blocate.
Pentru a doua oară în doar doi ani, Parlamentul European se confruntă cu un scandal major de corupție, punând în lumină deficiențele cronice ale mecanismelor de transparență și etică. În urma unei operațiuni a autorităților belgiene, două birouri parlamentare au fost sigilate joi, ca parte a unei anchete privind activitățile de lobby ale gigantului tehnologic chinez Huawei în Europa. Acest nou scandal aduce aminte de cazul Qatargate din 2022, când Qatar a fost acuzat că a încercat să influențeze parlamentarii prin mită și caduri.
După scandalul Qatargate, liderii UE au promis reforme majore pentru a combate corupția și practicile de lobby dubioase. Însă, un bloc de parlamentari de dreapta, inclusiv din grupul politic al președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola, au împiedicat crearea unui organism comun de etică care să monitorizeze și să sancționeze comportamentele necorespunzătoare.
Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului pentru transparență și anticorupție, a subliniat: „Aceste evoluții evidențiază nevoia critică de supraveghere și responsabilitate solidă.” În același timp, Bart Groothuis, membru liberal olandez, a cerut măsuri clare și ferme: „Trebuie să demonstrăm că am învățat din Qatargate.”
PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European și al cărui membru este și Roberta Metsola, a încetinit în mod constant implementarea unui organism de etică. Grupul susține că un astfel de organism ar putea deveni o „cameră disciplinară necontrolată” și a votat recent împreună cu partide de extremă-dreapta pentru eliminarea fondurilor alocate acestuia.
Ironia este că Metsola însăși a promovat ideea unui organism de etică în urma scandalului Qatargate, ca parte a unui plan de reformă în 14 puncte lansat în 2023. Acest plan includea măsuri precum creșterea gradului de conștientizare cu privire la obligațiile de transparență și formarea de avertizare privind conflictele de interese.
Manon Aubry, co-președinte al grupului The Left, a criticat dur lipsa de acțiune: „Metsola nu a reușit să ia măsurile necesare pentru a se rupe de opacitatea care permite astfel de practici.” Pe de altă parte, Loránt Vincze, parlamentarul șef al PPE în comisia pentru afaceri constituționale, a respins legătura dintre noul scandal și necesitatea unui organism de etică, subliniind că „niciun organism de lege sau de etică nu va fi niciodată suficient pentru a preveni orice activitate neregulată sau chiar criminală.”
În ciuda opoziției, apelurile pentru reforme etice și de transparență devin tot mai urgente. Unul dintre ultimii pași ai planului de reformă al Metsola include noi reglementări de transparență pentru administrația Parlamentului, care vor obliga personalul să declare întâlnirile cu lobbyiștii și reprezentanții țărilor terțe. Cu toate acestea, există o scăpare majoră: personalul grupurilor politice va raporta întâlnirile doar pe bază de voluntariat, iar până acum doar liberalii, Verzii și Stânga au confirmat că vor adopta această practică.
Noul scandal Huawei aduce în prim-plan vulnerabilitățile sistemului actual și necesitatea urgentă de reforme. Nicholas Aiossa, director la Transparency International Bruxelles, a declarat: „Aceste noi acuzații sunt la fel de serioase și de amploare precum Qatargate și fac o batjocură împotriva democrației în Parlamentul European. Dacă deputații europeni doresc să protejeze integritatea Parlamentului, trebuie să realizeze o reformă etică rapidă, cuprinzătoare și substanțială.”
Sursa foto: Kevin Frayer/Getty Images
