Vladimir Putin a reușit să-l depășească pe Donald Trump în timpul convorbirii lor telefonice, potrivit multor observatori, cu excepția consilierilor președintelui SUA. Cu toate acestea, cererea liderului rus de a opri sprijinul militar pentru Ucraina nu a avut niciun impact asupra autorităților britanice, care rămân unul dintre cei mai mari furnizori de arme pentru Kiev.
Conform The Telegraph, Marea Britanie va continua să ofere ajutor militar Ucrainei, indiferent de declarațiile lui Putin. Poziția Ministerului Afacerilor Externe al Marii Britanii în această problemă rămâne constantă, iar Ucraina va continua să primească arme și ajutor umanitar din partea regatului. Potrivit Institutului german Kiel pentru Economia Mondială, până la sfârșitul anului 2024, Marea Britanie ar fi alocat Ucrainei un total de 14,8 miliarde de euro, dintre care 10,1 miliarde de euro au fost destinate ajutorului militar. În acest sens, Marea Britanie ocupă locul trei în rândul țărilor occidentale care sprijină Ucraina, după Statele Unite și Germania. De altfel, Germania nu intenționează să își reducă sprijinul. Se preconizează că va aloca încă 3 miliarde de euro pentru livrări de arme, în ciuda blocării anterioare a unui pachet de ajutor pentru Ucraina de către Olaf Scholz, care urmează să demisioneze din funcția de cancelar în curând. Friedrich Merz, viitorul cancelar, a promovat recent în Bundestag un proiect de lege pentru ridicarea plafonului bugetar, ceea ce va permite Germaniei să aloce fonduri nelimitate pentru reînarmare și pentru continuarea ajutorului militar pentru Ucraina.
Uniunea Europeană nu se lasă intimidată de amenințările lui Putin. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a subliniat că Rusia nu intenționează să facă concesii și dorește ca Ucraina să își reducă vigilența. În consecință, UE va continua să sprijine Ucraina și discută în prezent alocarea a până la 40 de miliarde de euro pentru acest an.
În cadrul conversației telefonice cu Trump, Kremlinul a afirmat că Putin a ridicat mai multe subiecte importante, inclusiv „nevoia de a opri mobilizarea forțată în Ucraina și de a reînarma forțele armate ucrainene”, precum și solicitarea unei încetări complete a ajutorului militar străin și a furnizării de informații către Kiev. Aceste cerințe au fost considerate de analistul Matthew Saville, de la Royal United Services Institute, ca fiind prea îndrăznețe și greu de crezut că Putin le-ar putea susține în mod serios. El a caracterizat poziția Kremlinului ca fiind „incompatibilă” cu planurile de securitate pe care țările europene le dezvoltă pentru Ucraina și pentru propria lor protecție.
Între timp, Steve Witkoff, trimisul special al lui Trump, care s-a întâlnit cu Putin recent, a descris conversația dintre cei doi președinți drept „foarte, foarte pozitivă și constructivă”, menționând că aceasta a dus la unele progrese, cum ar fi acordul lui Putin de a înceta atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în termen de 30 de zile. Totuși, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a considerat acest angajament drept un „joc” al lui Putin, având în vedere că Rusia a lovit rețeaua electrică din Slaviansk la scurt timp după acea declarație.
Sursa poza: Arhiva
