Alegerile din Ungaria din 2026 – Campania electorală s-a intensificat în ultimele săptămâni, reflectând tensiunile profunde din societatea maghiară, unde o parte semnificativă a electoratului percepe scrutinul drept un referendum asupra modelului de guvernare promovat de Orbán — o „democrație iliberală”, caracterizată prin controlul presei, influența politică asupra justiției și acțiuni repetate de blocaj în cadrul UE.
Sub conducerea lui Orbán, Ungaria a devenit un actor central al curentului naționalist și eurosceptic din Europa, dar sondajele recente sugerează o posibilă schimbare de paradigmă. Partidul Tisza conduce în sondaje cu 49% din intențiile de vot, față de 37% pentru Fidesz — o diferență care poate remodela profund relația Budapesta–Bruxelles.
De ce contează alegerile din Ungaria pentru Uniunea Europeană
Deși are o populație de doar 9,6 milioane de locuitori, Ungaria a devenit în ultimii ani una dintre cele mai mari provocări pentru unitatea și funcționarea Uniunii Europene. Premierul Viktor Orbán a folosit sistematic dreptul de veto pentru a bloca sancțiuni împotriva Rusiei, a întârzia fonduri pentru Ucraina și a frâna decizii majore în Consiliul European.
De asemenea, Orbán joacă un rol-cheie în coagularea unei rețele de lideri populiști de dreapta din regiune, cum ar fi Andrej Babiš în Cehia și Robert Fico în Slovacia. Bruxelles-ul a fost nevoit să recurgă frecvent la soluții ocolitoare pentru a-și implementa politicile, în timp ce presiunile pentru eliminarea regulii unanimității în luarea deciziilor se intensifică.
„M-ați auzit regretând de cel puțin 20 de ori atitudinea lui Viktor Orbán, care, de fiecare dată când trebuia să avansăm pentru a ajuta Ucraina… a folosit dreptul de veto pentru a face mai mult șantaj,” a declarat Valérie Hayer, lidera liberalilor din Parlamentul European.
Temele-cheie ale confruntării electorale
Principala linie de atac a lui Péter Magyar împotriva Fidesz se concentrează pe corupția sistemică, nepotismul și deteriorarea relației cu Bruxelles-ul, care a dus la pierderea unor fonduri europene esențiale. În schimb, Orbán îl acuză pe Magyar că ar fi „marioneta Bruxelles-ului” și încearcă să fragmenteze electoratul acestuia — format din alegători ecologiști, de stânga, dar și foști susținători dezamăgiți ai Fidesz — prin teme sensibile precum interzicerea manifestărilor LGBTQ+.
Partidul Tisza evită poziționările pe subiecte controversate, urmărind să obțină o majoritate absolută care să le permită reformarea legii electorale și, eventual, modificarea Constituției. „Se vor folosi de toate trucurile murdare posibile,” a avertizat Zoltán Tarr, numărul doi în Tisza. „Propagandă de stat, falsuri generate de inteligență artificială, videoclipuri trucate, incidente regizate, șantaj, exploatarea sistemului electoral distorsionat. Vor mobiliza totul pentru că au prea mult de pierdut.”
Orbán a atacat dur partidul Tisza în cadrul congresului Fidesz: „Dacă votați pentru Tisza sau DK, votați împotriva propriului viitor. Tisza și DK vor aplica cerințele Bruxelles-ului fără să clipească. Nu uitați că șeful lui Tisza este Herr Weber, cel mai mare belicos al Europei,” a spus el, referindu-se la Manfred Weber, liderul Partidului Popular European.
Desfășurarea votului și tabloul politic
Alegerile parlamentare din Ungaria vor avea loc duminică, 12 aprilie. Votul se desfășoară în baza unui sistem mixt: 106 deputați vor fi aleși în circumscripții uninominale, iar 93 de pe listele naționale de partid. Sondajele Politico indică un avans semnificativ al partidului Tisza, care conduce în intențiile de vot de aproape un an.
Pe lângă Tisza și Fidesz, în cursă se mai află Coaliția Democrată (DK), formațiunea de extremă dreapta Mi Hazánk și Partidul Câinelui cu Două Cozi (MKKP), o formațiune satirică ce critică politicile Fidesz. Totuși, multe dintre aceste formațiuni riscă să nu atingă pragul necesar pentru intrarea în Parlament, ceea ce ar putea duce la un legislativ dominat de două partide de dreapta.
Este posibil un scrutin liber și corect?
Chiar dacă actul votului în sine nu este compromis, condițiile generale ale competiției sunt vădit dezechilibrate. În 2011, guvernul Orbán a redesenat circumscripțiile și a modificat legislația electorală în favoarea Fidesz. În prezent, partidul de guvernământ controlează aproximativ 80% din piața media, iar accesul la resurse publice este net favorabil acestuia.
„Unul dintre partide are acces la toate resursele statului, în timp ce provocatorii nu beneficiază de finanțare publică și sunt absenți din mass-media controlată de stat,” a explicat politologul Rudolf Metz, de la Institutul de Științe Politice TK. Totuși, el subliniază că rețelele sociale au devenit o zonă mai echilibrată în dezbaterea electorală.
Márton Bene, analist la același institut, afirmă că un eventual succes al lui Magyar nu este imposibil, atâta timp cât procesul de vot propriu-zis rămâne integru.
Ce ar însemna cu adevărat o victorie a lui Magyar
O eventuală schimbare de guvern la Budapesta este văzută de Bruxelles ca o oportunitate de a restabili dialogul cu Ungaria și de a atenua fricțiunile din ultimii ani. „Susținem orice candidat care va promova valori pro-europene și care poate învinge actualul prim-ministru ungar,” a declarat Valérie Hayer.
Péter Magyar a fost primit rapid în familia popularilor europeni, însă el a evitat să adopte o poziție entuziastă față de Bruxelles, conștient că un asemenea gest ar putea fi exploatat politic de Orbán. „Nu credem în crearea unui superstat european,” declara el într-un interviu din octombrie 2024.
Pe plan intern, Tisza susține menținerea gardului de la frontieră, opoziția față de cotele obligatorii de migranți și aderarea accelerată a Ucrainei, precum și o apropiere de Grupul de la Visegrád, fără ca Ungaria să rămână „băiatul rău” al Europei.
Zoltán Vasali, profesor la Universitatea Milton Friedman, avertizează că reformele interne vor fi lente: „Structurile constituționale-cheie își vor păstra mandatele și multe poziții-cheie vor rămâne ocupate de persoane loiale actualului guvern, ceea ce va limita schimbările imediate.”
Totuși, o majoritate de două treimi în Parlament ar reprezenta un „moment decisiv”. „Ar oferi guvernului Magyar capacitatea legală de a restaura statul de drept, de a reconstrui echilibrul puterilor și de a introduce garanții precum limitarea mandatelor pentru funcțiile-cheie,” a explicat Metz.
Până la ora publicării, Kinga Gál, lidera europarlamentarilor Fidesz, nu a oferit un punct de vedere oficial.
Sursă foto: EPA
