Apărarea europeană în era Trump: Kaja Kallas cere o NATO „mai europeană”, în timp ce Bruxellesul avertizează asupra dependenței de SUA
Într-un context internațional tot mai impredictibil, marcat de reconfigurarea relațiilor transatlantice sub administrația Trump, liderii europeni își intensifică apelurile pentru o mai mare autonomie strategică. Kaja Kallas, șefa diplomației Uniunii Europene, a lansat miercuri, de la sediul Agenției Europene a Apărării , un mesaj clar: NATO trebuie să devină „mai europeană” dacă Europa vrea să-și păstreze capacitatea de apărare în fața noilor realități geopolitice.
Apel la pragmatism: „Europa trebuie să acționeze”
„Statele Unite vor rămâne partenerul și aliatul Europei, însă Europa trebuie să se adapteze noilor realități”, a declarat Kaja Kallas, într-un discurs susținut la Bruxelles. Ea a subliniat că, în timp ce Washingtonul își orientează tot mai mult atenția dincolo de continentul european, europenii trebuie să își asume responsabilități sporite în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
„În timp ce Statele Unite privesc dincolo de Europa, NATO trebuie să devină mai europeană, pentru a-și păstra forța. Iar pentru asta Europa trebuie să acționeze!”, a punctat Kallas.
Declarațiile sale vin la doar două zile după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a tras un semnal de alarmă în fața eurodeputaților, avertizând asupra unei viziuni nerealiste privind apărarea europeană fără sprijinul Statelor Unite. „Dacă cineva de aici încă mai crede că Uniunea Europeană sau Europa în ansamblul său se pot apăra fără Statele Unite, să continue să viseze. Nu puteți. Nu putem. Avem nevoie unii de alții”, a spus Rutte.
Investiții în creștere, dar rămânem „un uriaș adormit”
Confruntată cu o percepție tot mai accentuată a amenințării ruse, Europa a început să-și majoreze substanțial cheltuielile militare. Potrivit datelor publicate de Agenția Europeană a Apărării, bugetele militare ale statelor UE au crescut cu 19% în perioada 2023-2024, atingând 343 miliarde de euro, iar pentru 2025 sunt estimate la 381 miliarde de euro.
Cu toate acestea, comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, consideră că eforturile actuale nu sunt suficiente. „Europa rămâne un uriaș adormit în domeniul apărării. Trebuie să ne construim foarte rapid independența în domeniul apărării, neîntârziat, fără scuze”, a avertizat el.
Kubilius a cerut, totodată, investiții consistente în capacitatea de producție a industriei europene de apărare, criticând lipsa de angajamente ferme care să stimuleze investițiile pe termen lung. „Vă rog, livrați investiții în potențialul de producție, pentru a evita întârzieri”, a spus acesta în fața reprezentanților din industrie.
Capacități militare europene, încă dependente de SUA
Deși Europa începe să-și consolideze infrastructura de apărare, realitatea actuală arată o dependență ridicată de Statele Unite în domenii critice precum logistica, armamentul cu rază lungă de acțiune, informațiile clasificate și capacitățile spațiale.
Mark Rutte a fost tranșant în privința costurilor unei eventuale autonomii europene totale în materie de securitate: „Dacă europenii vor cu adevărat să construiască o nouă alianță defensivă – fără Statele Unite – atunci acest lucru îi va costa nu 5%, ci 10% din PIB-ul lor. Asta costă miliarde și miliarde de euro. Iar în acest scenariu veți pierde garantul ultim al libertății noastre, și anume umbrela nucleară americană. Deci, noroc!”, a transmis el ironic, subliniind riscurile unei rupturi transatlantice.
Răspunsul industriei: „Putem prinde din urmă Statele Unite”
Tonul pesimist al lui Rutte nu a fost bine primit de toți actorii implicați. Camille Grand, directorul executiv al lobby-ului european pentru industria apărării (ASD), a calificat afirmațiile drept „contraproductive”.
„Consider că este un pic contraproductiv să spui pe de o parte că trebuie să ne mișcăm, să ne creștem cheltuielile cu apărarea în Europa, iar pe de altă parte să spui că nu putem să facem acest lucru”, a declarat Grand într-un interviu pentru AFP. El a subliniat că industria europeană ar putea ajunge din urmă SUA în proporție de „90%” și că este perfect realist ca europenii să preia treptat controlul asupra propriei apărări.
„Oare scenariul de referință este Statele Unite apără Europa, sau Europa apără Europa cu ajutorul Statelor Unite?”, a întrebat el retoric. În opinia sa, obiectivul strategic ar trebui să fie clar: o Europă capabilă să își gestioneze securitatea, în parteneriat, nu în dependență.
Un nou echilibru în cadrul NATO?
Dezbaterea despre autonomia strategică a Europei și rolul SUA în apărarea continentului capătă o nouă relevanță în epoca Trump, marcată de un discurs mai izolaționist și de o presiune tot mai mare asupra aliaților europeni pentru a-și asuma mai multe responsabilități.
Kaja Kallas sintetizează această provocare cu un apel la acțiune: NATO trebuie să rămână puternică, dar pentru asta trebuie să devină „mai europeană”. Este o direcție care nu exclude Statele Unite, dar pune accent pe maturizarea strategică a Europei, într-un moment în care incertitudinea devine principala constantă în politica globală.
Sursă foto: BGNES
